Ultimele evenimente de pe pământ

STUDIUL 12 » 15 – 21 IUNIE

De memorat: „Cumpără adevărul și nu-l vinde, înțelepciunea, învățătura și priceperea.” (Proverbele 23:23)

Play / pause

0:00

volume

Ultimele evenimente de pe pământ

Sabat după-amiază

De citit ca bază a studiului: Ellen G. White, Tragedia veacurilor, cap. 37, 38.

Imaginează-ți că îți aștepți copilul să vină acasă cu mașina de undeva de departe. Prognoza meteo anunță vreme rea și începi să te îngrijorezi. Apar nori negri, vântul urlă și începe să plouă cu găleata. Copaci sunt doborâți pe șosea. Drumul principal e impracticabil. Apoi auzi că se circulă pe un drum secundar. Deși nu prea este semnal, reușești să îi trimiți copilului tău un mesaj în care îi descrii în detaliu cum poate ajunge acasă în siguranță.

Mai mult decât orice altceva, Domnul Isus dorește să ne îndrume prin furtunile vieții și să ne ducă acasă. „Vine o furtună, nepotolită în furia ei. Suntem pregătiți să o întâmpinăm?” (Mărturii pentru biserică, vol. 8, p. 315). Scopul vieții, morții, învierii și lucrării lui Hristos în sanctuarul ceresc este să Se asigure că ajungem acasă. Mesajele profetice din Daniel și Apocalipsa sunt indicații divine adresate în mod special poporului lui Dumnezeu din zilele sfârșitului, pentru a-l trece de furtunile vieții, astfel încât într-o zi să poată simți îmbrățișarea caldă a unui Salvator iubitor.

Scopul acestui studiu este să arate ce spune Cuvântul profetic despre evenimentele sfârșitului și să reafirme puterea Domnului Hristos de a ne conduce prin ultimul conflict al pământului și a ne duce acasă.

Duminică, 16 iunie

Loiali lui Dumnezeu și Cuvântului Său

1. Citește Proverbele 23:23; Ioan 8:32 și Ioan 17:17. Care este tema comună a acestor versete?

Marea luptă este o bătălie între adevăr și rătăcire. Satana este un înșelător și tatăl minciunii (Ioan 8:44). Isus este autorul întregului adevăr. Citește Ioan 14:6.

Adevărul care ne eliberează de înșelăciunile lui Satana se găsește în Cuvântul lui Dumnezeu. Biblia demască strategia lui Satana și dezvăluie planurile lui Dumnezeu. Scriptura este o candelă pentru picioarele noastre (Psalmii 119:105). Citește și versetele 130 și 160 din Psalmul 119.

2. Citește 2 Petru 1:16-21. Ce asigurare ne dă apostolul cu privire la profeţie? Ce ilustraţie folosește pentru a ne arăta importanţa Cuvântului profetic?

Noi nu urmăm „basme meșteșugit alcătuite”. Profețiile Cuvântului lui Dumnezeu luminează calea care ne stă în față. Ne ajută să distingem adevărul de minciună. Fără Biblie, am fi lăsați la cheremul opiniilor umane și am fi ușor duși în eroare. „Satana folosește toate mijloacele posibile pentru a-i împiedica pe oameni să cunoască Biblia, deoarece declarațiile ei clare demască minciunile lui. […] Ultima mare înșelăciune se va desfășura curând în fața ochilor noștri, când antihristul va face minuni. Contrafacerea se va asemăna atât de mult cu adevărul, încât fără ajutorul Sfintelor Scripturi vor fi imposibil de deosebit. […] Numai cei care și-au fortificat mintea cu adevărurile Bibliei vor rezista în marele conflict final. Fiecare om va ajunge să-și pună următoarea întrebare: «Să ascult mai mult de Dumnezeu decât de oameni?» Momentul când va trebui să luăm o decizie bate la ușă. Sunt picioarele noastre fixate pe stâncă, pe Cuvântul neschimbător al lui Dumnezeu? Suntem pregătiți să apărăm cu fermitate poruncile lui Dumnezeu și credința lui Isus?” (Tragedia veacurilor, p. 593, 594).

Reflectă asupra întrebărilor de mai sus. Ce ne va face capabili să stăm în picioare în criza finală? Ce te distrage de la studiul Bibliei? Cum ai putea compromite adevărul de dragul plăcerilor personale?

Luni, 17 iunie

Sigilaţi pentru cer

În criza viitoare care vizează închinarea, oamenii credincioși lui Dumnezeu nu vor ceda în fața presiunilor lumii (Apocalipsa 14:12). Aceștia vor fi pecetluiți de Duhul Sfânt (Efeseni 4:30) și nu vor putea fi clintiți. În vechime, pecetea atesta autenticitatea documentelor oficiale. Era un semn distinctiv, personalizat. Deoarece conflictul final vizează în special închinarea și autoritatea lui Dumnezeu așa cum sunt exprimate în legea Lui, este de așteptat ca sigiliul lui Dumnezeu să fie încorporat în legea Lui (compară cu Isaia 8:16).

3. Ce elemente ale unui sigiliu se găsesc în porunca Sabatului, din Exodul 20:8-11?

Aici găsim trei elemente ale unui sigiliu autentic: (1) numele persoanei căreia îi aparține sigiliul, „Domnul Dumnezeul tău”; (2) titulatura oficială a acesteia, Cel care „a făcut” – Creatorul; (3) teritoriul acesteia, „cerurile, pământul și marea și tot ce este în ele”. Uneori pecetea/sigiliul este numit în Biblie „semn” (Romani 4:11). Cele trei cuvinte sunt interschimbabile. În calitate de semn – sau pecete/sigiliu – al lui Dumnezeu din centrul legii Lui, Sabatul se află și în centrul conflictului final cu privire la închinare (Ezechiel 20:12,20; Apocalipsa 12:17).

4. Compară Apocalipsa 7:1-3 și 14:1 cu Apocalipsa 13:16,17. Unde se aplică sigiliul lui Dumnezeu și semnul fiarei? Cum justifici diferenţa?

Pecetea lui Dumnezeu este pusă pe frunte. Fruntea este simbolul minții și reprezintă o decizie conștientă. Semnul fiarei se primește ori pe frunte, ori pe mână, indicând faptul că oamenii fie sunt convinși rațional și acceptă de bunăvoie minciunile lui Satana, fie se conformează închinării false pentru a nu fi uciși.

Diavolul îi urăște pe cei care ascultă de Dumnezeu. Marea luptă atinge punctul culminant atunci când balaurul (Satana) pornește la război cu rămășița celor credincioși care „păzesc poruncile lui Dumnezeu și credința lui Isus” (Apocalipsa 14:12). Loialitatea lor față de Hristos este însă neclintită.

De ce credincioșia de zi cu zi faţă de Domnul este cheia pentru a fi pregătiţi pentru momentul în care vine criza finală?

Marţi, 18 iunie

Cui ne închinăm?

Ne închinăm Creatorului? Sau fiarei și icoanei ei? Nu există cale de mijloc. Primul înger din Apocalipsa 14 îi îndeamnă pe oameni să se închine. Citește Apocalipsa 14:7. Pentru a susține și mai mult apelul din partea Cerului, cel de-al treilea înger dezvăluie consecințele cumplite ale închinării la fiară. Citește Apocalipsa 14:10. În schimb, cei care se închină Creatorului sunt descriși păzind „poruncile lui Dumnezeu și credința lui Isus” (14:12). Creația stă la baza adevăratei închinări (4:11). De vreme ce Dumnezeu „a făcut toate lucrurile” prin Isus Hristos (Efeseni 3:9), Satana Îl urăște pe Creator și a încercat prin puterile pământene să schimbe Sabatul – memorialul creației (Daniel 9:25). Conflictul viitor cu privire la legea lui Dumnezeu se concentrează pe autoritate. Dacă va putea distruge închinarea în Sabat, Satana va declara că autoritatea lui este mai mare decât autoritatea lui Dumnezeu. Pentru a realiza lucrul acesta, Satana va încerca să convingă sau să forțeze întreaga lume să accepte un sabat contrafăcut. Oricât de greu ar fi de imaginat așa ceva în prezent, lumea se schimbă dramatic, după cum am văzut în pandemia de COVID-19. Peste noapte, lumea noastră poate deveni un altfel de loc. Nu cunoaștem detaliile legate de semnul fiarei. Lumea este foarte instabilă și, cu tehnologia uimitoare care există în prezent, lucrurile cu privire la care ne avertizează Biblia se pot petrece într-adevăr mai repede decât ne putem imagina.

5. Citește Apocalipsa 13:13-17. Care sunt pedepsele aplicate celor care nu primesc semnul fiarei?

Spre deosebire de adepții fiarei și ai icoanei ei, credincioșii lui Hristos se vor confrunta și cu pedepse economice, și cu amenințarea morții. Omenirea rămâne cum a fost dintotdeauna: coruptă, avidă de putere și violentă. Cu toate că încă nu știm exact cum se vor desfășura evenimentele finale, nu ar trebui să fie prea greu de imaginat persecuția de la sfârșitul timpului. Deși scrise într-un cu totul alt context, următoarele cuvinte din Evanghelie spun tot. Vorbind despre Isus, Ioan a scris că „n-avea trebuință să-I facă cineva mărturisiri despre niciun om, fiindcă El Însuși știa ce este în om” (Ioan 2:25).

Gândește-te la decăderea și la răul caracteristic oamenilor. În ce măsură arată lucrul acesta cât de ușor se pot petrece evenimentele finale? În plus și chiar mai important, ce ar trebui să învăţăm din acest trist adevăr despre cum să ne păzim propria inimă?

Miercuri, 19 iunie

Ploaia timpurie și ploaia târzie

6. Citește Ioel 2:21-24 și Faptele apostolilor 2:1-4,41-47. Ce profeţie s-a împlinit în primul secol? Care a fost impactul acesteia?

Revărsarea Duhului Sfânt la Cincizecime a propulsat biserica creștină. Într-o singură zi s-au convertit 3.000 de oameni. Cartea Faptele apostolilor consemnează numeroasele minuni ale harului transformator al lui Dumnezeu. Citește Faptele apostolilor 4:4. Numai 120 de credincioși s-au adunat să se roage, dar rugăciunea a produs o schimbare dramatică. S-au adăugat rapid mii de credincioși. Chiar „și o mare mulțime de preoți veneau la credință” (Faptele 6:7). Când au fost persecutați cu înverșunare în Ierusalim, ucenicii „mergeau din loc în loc și propovăduiau Cuvântul” (Faptele 8:4). Au fost plantate biserici în întreaga Iudee, în Samaria și în Galileea (vezi Faptele 9:31). După convertire, Pavel L-a proclamat pe Domnul Hristos în toată lumea mediteraneeană. În Tesalonic, niște evrei care se opuneau Evangheliei au făcut această uluitoare declarație: „Oamenii aceștia care au răscolit lumea au venit și aici” (Faptele 17:6). Prin puterea Duhului Sfânt, ucenicii au străbătut lumea cunoscută atunci, într-un timp relativ scurt. Profeția lui Ioel cu privire la ploaia timpurie s-a împlinit la Cincizecime, dar ploaia târzie va cădea cu o putere și mai mare asupra secerișului final al pământului.

7. Citește Zaharia 4:6; 10:1; Osea 6:3 și Iacov 5:7,8. Cum se va încheia lucrarea lui Dumnezeu pe pământ?

Termenii „ploaie timpurie” și „ploaie târzie” sunt împrumutați din ciclul agricol israelit. Ploaia timpurie cădea toamna pentru ca semințele să germineze. Ploaia târzie cădea primăvara pentru a coace recolta. Ambele descriu lucrarea Duhului Sfânt de proclamare a Evangheliei. „După cum ploaia timpurie a fost dată prin revărsarea Duhului Sfânt la începutul predicării Evangheliei, pentru a face să răsară prețioasa sămânță, tot așa ploaia târzie va fi dată la încheierea lucrării, pentru coacerea recoltei. […] Marea lucrare a Evangheliei nu se va încheia cu o manifestare mai mică a puterii lui Dumnezeu decât cea care i-a marcat începutul. Profețiile care s‑au împlinit prin revărsarea ploii timpurii la începutul predicării Evangheliei urmează să se împlinească din nou prin revărsarea ploii târzii la încheierea ei” (Tragedia veacurilor, p. 611, 612).

Joi, 20 iunie

Marea strigare

8. Citește Apocalipsa 18:1-4; Habacuc 2:14 și Matei 24:14. Cum se va încheia lucrarea lui Dumnezeu pe pământ?

Îngerul care anunță căderea Babilonului are „o mare putere”. La fel ca îngerii din Apocalipsa 14, acest înger reprezintă mesageri omenești. Îngerul manifestă slava lui Dumnezeu în așa mare măsură încât luminează întregul pământ. Cuvântul grecesc pentru „autoritate” sau „putere” în Noul Testament este exousia, care adesea face referire la victoria lui Isus asupra puterilor răului. Isus folosește acest cuvânt în Evanghelia după Matei, în legătură cu trimiterea ucenicilor Săi. În Matei 10:1, Isus le oferă ucenicilor autoritate asupra puterilor răului. Îi trimite cu putere divină să fie biruitori în lupta dintre bine și rău. În Matei 28, îi trimite iarăși cu „toată puterea […] în cer și pe pământ” să meargă și să facă „ucenici din toate neamurile” (28:18,19).

Umplută cu puterea Duhului Sfânt, înaintând cu autoritatea lui Hristos cel viu, care prin viața și moartea Sa a biruit puterile răului, biserica din Noul Testament a luminat pământul cu slava lui Dumnezeu. În doar câțiva ani, ucenicii au proclamat Evanghelia în lumea cunoscută pe atunci (Coloseni 1:23).

În zilele sfârșitului, Duhul Sfânt va fi revărsat cu o putere fără precedent, iar Evanghelia se va răspândi cu repeziciune până la marginile globului. Mii de oameni vor fi convertiți într-o zi, iar harul și adevărul lui Dumnezeu vor avea un impact asupra întregii planete. În modul acesta, lumea va fi avertizată, iar Evanghelia și speranța pe care aceasta o oferă vor ajunge în întreaga lume.

„Trimiși ai lui Dumnezeu cu fețele luminate și strălucind de sfântă consacrare se vor grăbi din loc în loc să transmită mesajul din cer. Avertizarea va fi rostită prin mii de voci pe tot pământul. Se vor face miracole, bolnavi vor fi vindecați și semne și minuni îi vor însoți pe credincioși” (Tragedia veacurilor, p. 611, 612).

Ce anume provoacă întârzierea revărsării Duhului Sfânt, a ploii târzii și a marii strigări? Ce rol, oricât de mic, poate juca fiecare dintre noi, dovedind deschidere și receptivitate pentru revărsarea Duhului Sfânt?

Vineri, 21 iunie

Un gând de încheiere

Încă din 1851, pionierii adventiști au identificat a doua fiară din Apocalipsa 13:11-17 drept Statele Unite ale Americii. Însă probabil că era greu de închipuit pe atunci cum ar putea Statele Unite să determine lumea să se închine primei fiare (Apocalipsa 13:12). Chiar și în anii 1880, întreaga flotă a Statelor Unite era alcătuită din doar 48 de nave vechi. După încheierea Războiului Rece însă, nicio putere nu se mai poate compara cu Statele Unite din punct de vedere militar. Și, deși americanii se bucură de libertăți extraordinare, nu este greu să ne imaginăm cum, pe măsură ce vremurile vor deveni tot mai grele, acele libertăți vor fi călcate în picioare sau chiar complet nesocotite. Mulți cred că inclusiv acum vedem întâmplându-se lucrul acesta.

„Toți cei care vor refuza să se supună poruncii privind păzirea sabatului fals vor primi pedepse civile și, în cele din urmă, se va susține că merită pedeapsa cu moartea. Pe de altă parte, legea lui Dumnezeu, care impune păzirea zilei de odihnă a Creatorului, se cere respectată și îi amenință cu mânia divină pe toți cei care calcă principiile ei” (Tragedia veacurilor, p. 604).