Spiritismul demascat

STUDIUL 10 » 1 – 7 IUNIE

De memorat: „Căci însuşi Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trâmbiţa lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer, şi întâi vor învia cei morţi în Hristos. Apoi, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei, în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh; şi astfel vom fi totdeauna cu Domnul.” (1 Tesaloniceni 4:16,17)

Play / pause

0:00

volume

Spiritismul demascat

Sabat după-amiază

De citit ca bază a studiului: Ellen G. White, Tragedia veacurilor, cap. 31–34.

În ultimii ani au devenit publice mii de relatări cu experiențe în pragul morții, în care oameni presupuși morți și readuși la viață povesteau lucruri văzute și auzite în timp ce ar fi fost „morți”. Inclusiv mulți creștini cred că aceste relatări sunt dovada că morții nu sunt morți cu adevărat. Această convingere de bază a spiritismului este una dintre cele mai răspândite și eficiente minciuni ale lui Satana. De fapt, spiritismul își are originile în Eden, cu minciuna: „Hotărât că nu veți muri” (Geneza 3:4). Deși a luat diverse forme de-a lungul istoriei, are întotdeauna aceeași premisă: că viața continuă și după moarte. Această idee a generat inclusiv o amplă mișcare religioasă falsă în secolul al XIX-lea, când surorile Fox au spus că primeau răspunsuri de la spiritele morților, fapt declarat ulterior un fals. În conflictul final al pământului, Satana va înșela milioane de oameni prin fenomene spiritiste. Cartea Apocalipsa indică faptul că așa va încerca să obțină controlul asupra lumii. Scopul acestui studiu este să arate că singura apărare de amăgirile lui Satana este o relație personală cu Hristos și o cunoaștere temeinică a Bibliei, inclusiv a învățăturilor ei despre moarte.

Duminică, 2 iunie

Consecinţele fatale ale spiritismului

Mitul că moartea nu este decât intrarea într-o nouă etapă a vieții se bazează pe conceptul nemuririi naturale a sufletului. Această idee păgână s-a infiltrat devreme în biserică, pe măsură ce aceasta se îndepărta de bazele ei biblice, în încercarea de a-și face credința ușor de înțeles de lumea romană. „Teoria nemuririi sufletului a fost una dintre doctrinele false pe care Roma, împrumutându-le de la păgâni, le-a inclus în religia creștină” (Tragedia veacurilor, p. 549).

1. Citește Matei 10:28. Ce ar trebui să ne spună acest verset despre presupusa nemurire a sufletului?

Domnul i-a interzis poporului Său să se implice în orice formă de ocultism. Acesta nu trebuia să tolereze în mijlocul său niciun „descântător, nimeni care să întrebe pe cei ce cheamă duhurile sau dau cu ghiocul, nimeni care să întrebe pe morți” (Deuteronomul 18:11). Astfel de oameni trebuiau să fie uciși cu pietre (Leviticul 20:27). Pedeapsa pare incredibil de dură, dar căuta să protejeze poporul Israel de închinarea la falși dumnezei. Vrăjitoria este demonică. Îi atrage pe oameni într-o închinare falsă și imită o relație autentică cu Dumnezeu, dar niciodată nu poate satisface cele mai profunde dorințe ale inimii. Spiritismul se află în centrul planului lui Satana de a înrobi lumea. Dar Isus, prin harul și puterea Sa, îi eliberează pe captivi din lanțurile răului.

2. Citește Eclesiastul 9:5; Iov 7:7-9 și Isaia 8:19,20. Ce te învaţă aceste pasaje biblice despre moarte și comunicarea cu morţii?

Deși nebiblică, ideea că morții merg direct în rai după moarte este – la fel ca păzirea duminicii – atât de veche și de adânc înrădăcinată, încât oamenilor le este greu să renunțe la ea și folosesc câteva texte, scoase din context, pentru a încerca să o justifice. Dar această învățătură mincinoasă îi lasă lipsiți de protecție în fața amăgirilor lui Satana, mai ales în criza finală.

Ce ţi s-a întâmplat când ai încercat să le explici altor creștini despre starea morţilor? Ai descoperit vreo explicaţie eficientă?

Luni, 3 iunie

Moartea, în Vechiul Testament

3. Citește Psalmii 6:5; 115:17; 1 Împăraţi 2:10; 11:43 și 14:20. Ce ne învaţă aceste versete despre starea celor morţi?

Vechiul Testament nu ne învață despre nemurirea sufletului. Nu ne învață nici că după moarte cei credincioși s-ar înălța pentru totdeauna în paradisul ceresc sau că după moarte cei necredincioși ar coborî în iad, unde ar arde o veșnicie. Ne învață că moartea este un somn. Cartea Împărați folosește expresia „a adormit cu părinții lui” pentru a descrie decesul patriarhilor. Psalmii folosesc expresia „somnul morții” (13:3, compară cu 90:5). Făcând referire la moarte, Iov vorbește despre faptul de a nu se mai scula din somn (Iov 14:12). Psalmistul adaugă: „Dar eu, în nevinovăția mea, voi vedea Fața Ta: cum mă voi trezi, mă voi sătura de chipul Tău” (Psalmii 17:15). Când armata asiriană a fost înfrântă, despre cai și călăreți se spune că „au adormit” (Psalmii 76:6). Ideea de morți ca spirite lipsite de trup care plutesc în jur pentru a comunica cu cei vii nu este nici pe departe un concept biblic, ci unul pur păgân.

Dacă nu înțelegem adevărul despre moarte ne expunem înșelăciunilor lui Satana. „Mulți se vor confrunta cu spirite ale demonilor care se vor da drept rude sau prieteni și vor enunța cele mai periculoase erezii. Acești vizitatori vor face apel la cele mai calde sentimente ale noastre și vor face minuni pentru a-și susține afirmațiile. Trebuie să fim pregătiți să ne împotrivim lor cu adevărul biblic că morții nu știu nimic și că aceia care apar așa sunt spirite de demoni” (Tragedia veacurilor, p. 460).

4. Citește Daniel 12:2 și Iov 19:25,26. Ce alte informaţii despre starea morţilor se găsesc în aceste versete?

Moartea este un somn odihnitor până la înviere. Nu există spirite lipsite de trup care să dea târcoale pentru a comunica ceva cu cei vii. În timp ce păgânii credeau într-o lume a spiritelor, israeliții înțelegeau moartea ca pe un somn până în dimineața învierii. Deși îi plângem pe cei morți, să ne gândim la cei care mor în Hristos în felul următor: își închid ochii în moarte și apoi, indiferent cât va dura până la revenirea lui Isus, următorul lucru de care vor fi conștienți va fi a doua venire. Probabil primul gând pe care îl vor avea la înviere va fi: Uau! Până la urmă Isus chiar a venit curând!

Marţi, 4 iunie

Moartea, în Noul Testament

5. Citește Ioan 11:11-14,21-25; 2 Timotei 1:10; 1 Corinteni 15:51-54 și 1 Tesaloniceni 4:15-17. Ce asemănări sau deosebiri observi faţă de descrierea morţii din Vechiul Testament?

Atât Vechiul, cât și Noul Testament folosesc pentru moarte simbolul somnului. Cuvântul „somn” este echivalat cu moartea de cel puțin 53 de ori în Biblie. Scriitorii Bibliei sunt în acord asupra faptului că nu există nicio existență conștientă într-un suflet nemuritor care ar părăsi trupul imediat după moarte. Noul Testament adaugă o dimensiune, la care se face deja aluzie în Vechiul Testament: învierea glorioasă la revenirea lui Hristos.

Evangheliile accentuează faptul că viața veșnică există numai prin Hristos. Toți demonii din iad nu le pot răpi credincioșilor siguranța vieții veșnice. Hristos a învins moartea pe cruce. Mormântul nu își mai poate păstra victimele. Învierea lui Hristos este garanția că toți credincioșii vor fi înviați într-o zi din mormânt la revenirea Sa. De notat cuvintele lui Pavel: „Căci, dacă nu înviază morții, nici Hristos n-a înviat. Și dacă n-a înviat Hristos, credința voastră este zadarnică, voi sunteți încă în păcatele voastre și, prin urmare, și cei ce au adormit în Hristos sunt pierduți” (1 Corinteni 15:16-18). Cum ar fi de înțeles aceste versete dacă cei morți, atunci când mor, ar intra deja în bucuria raiului? Ce ar vrea să spună Pavel prin „sunt pierduți” dacă, de fapt, aceștia ar fi deja în cer? În realitate, ideea exprimată de Pavel este că învierea lui Hristos este temeiul învierii noastre și că, fără înviere, „credința noastră este zadarnică” și suntem „încă în păcatele noastre”, iar morții rămân în pământ, pierduți.

Aceste versete se potrivesc perfect cu alte texte biblice despre speranța pe care o avem în înviere la revenirea lui Isus, când vom primi „o moștenire nepieritoare, care e neîntinată și nici nu se poate veșteji, păstrată în ceruri pentru noi” (1 Petru 1:4, EDCR). Dacă cei morți ar fi deja în cer, de ce ar vorbi Petru despre o moștenire „păstrată în ceruri” pentru noi? În mod clar, credincioșii din Noul Testament așteptau cu nerăbdare venirea lui Hristos și învierea morților, iar această speranță i-a inspirat să rămână credincioși în mijlocul încercărilor vieții.

Învierea este o perspectivă încurajatoare pentru credinţa creștină. Dacă ne-am bucura doar de iertarea primită la cruce, dar nu și de înviere, ce speranţă am mai avea?

Miercuri, 5 iunie

Spiritismul în zilele sfârșitului (I)

6. Citește Matei 24:5,11,24; 2 Tesaloniceni 2:7-9; Apocalipsa 13:13,14 și 16:13,14. Cu ce fel de amăgiri se vor confrunta oamenii în zilele din urmă?

Diavolul va folosi „semne mari”, „semne nemaipomenite” și miracole spectaculoase pentru a înșela masele chiar înainte de revenirea lui Isus. „Puterea lor de convingere [a spiritelor demonice] nu se găsește în conținutul mesajului lor, ci în puterea manifestărilor supranaturale numite «semne» sau «minuni». Ele pun în scenă/fac (poieō) semne, apelând mai degrabă la latura afectivă a ființelor umane decât la capacitatea acestora de a discerne și raționa. Faptul că aceste semne sunt făcute de demoni arată că forța unificatoare a mesajului celor trei demoni [balaurul, fiara și profetul mincinos] este de natură spiritistă – nu Dumnezeu este sursa lor. Pe măsură ce conflictul cosmic se apropie de final, puterea demonică va intra în arena istoriei omenirii într-un mod fără precedent. Spiritismul/spiritualismul, al cărui fundament este învățătura nebiblică a nemuririi sufletului, aproape că va cuceri lumea” (Ángel Rodríguez, „The Closing of the Cosmic Conflict…”, manuscris nepublicat, p. 6).

7. De ce este periculos să ne încredem în emoţiile noastre? Ce roluri – bune sau rele – joacă emoţiile noastre în experienţa de credinţă? Cum va putea Satana să ocolească procesele de gândire și să facă apel la sentimente?

„Satana s-a pregătit îndelung pentru efortul final de a înșela lumea. […] Puțin câte puțin, prin intermediul spiritismului sau al spiritualismului (vezi deosebirea, în materialul pentru instructori – n.r.), el a pregătit calea pentru capodopera amăgirii lui. Planurile nu i s-au împlinit încă pe deplin, dar se vor împlini în zilele sfârșitului. […] Cu excepția celor care sunt păziți de puterea lui Dumnezeu, prin credința în Cuvântul Său, întreaga lume va fi acaparată de această înșelăciune. Oamenii sunt adormiți rapid în leagănul unei siguranțe fatale și vor fi treziți numai de revărsarea mâniei lui Dumnezeu” (Tragedia veacurilor, p. 561, 562). Unica noastră siguranță se întemeiază pe Isus și Cuvântul Său. Nu este greu să ne dăm seama cum milioane, ba chiar miliarde de oameni care nu înțeleg situația morților ar putea fi înșelați sub diverse forme cu ideea că morții continuă să trăiască după moarte.

Care sunt, chiar și în prezent, unele înșelăciuni des întâlnite de care sunt feriţi cei care înţeleg că morţii dorm?

Joi, 6 iunie

Spiritismul în zilele sfârșitului (II)

Speranța noastră la mântuire se întemeiază pe Domnul Hristos. Nu mai e mult până când El Se va întoarce să îi ia cu Sine pe ai Lui. Tit 2:13 numește a doua venire a lui Hristos „fericita noastră nădejde”. Scopul lui Satana este să distrugă această speranță. El va face miracole, semne și minuni, pentru a-i îndepărta pe oameni de adevărul biblic și de salvarea prin Hristos. „Aici este răbdarea sfinților, care păzesc poruncile lui Dumnezeu și credința lui Isus” (Apocalipsa 14:12). În lupta finală, Satana va face tot posibilul să îi împiedice pe oameni fie să păzească „poruncile lui Dumnezeu”, fie să aibă „credința lui Isus” (Apocalipsa 14:12) ori ambele. De aici, nevoia de a fi atenți la orice învățătură care, chiar și însoțită de semne, minuni și miracole, ne-ar îndepărta de oricare dintre aceste două caracteristici ale rămășiței.

8. Citește Matei 24:23-27; 2 Corinteni 11:13,14 și 2 Tesaloniceni 2:9-12. Ce ne spun aceste pasaje despre puterea înșelătoare a lui Satana și despre felul în care acesta acţionează?

În ultimele clipe ale pământului, Satana va pune în aplicare ultima sa înșelăciune: „Ca dovadă a puterii demonilor de a face minuni, vor avea loc scene supranaturale cutremurătoare. Spirite de demoni vor merge la conducători ai pământului și la întreaga lume ca să le consolideze poziția în amăgire și să-i îndemne să se alieze cu Satana în ultima lui luptă contra guvernării Cerului. Prin aceste mijloace vor fi păcăliți atât conducători, cât și cei care îi urmează. Vor apărea oameni care vor pretinde că sunt Însuși Hristos și vor revendica titlul și închinarea care Îi aparțin Răscumpărătorului lumii. Vor face minuni uimitoare de vindecare și vor pretinde că au descoperiri din cer care vor contrazice mărturia Scripturilor. Ca punct culminant în marea dramă de amăgire, Satana însuși se va da drept Hristos. Biserica declară de mult timp că așteaptă venirea Mântuitorului ca împlinire a speranțelor ei. Acum marele amăgitor va face să pară că Hristos a și venit. În diferite părți ale globului, Satana se va prezenta între oameni ca o ființă maiestuoasă, de o strălucire orbitoare, care va semăna cu descrierea făcută Fiului lui Dumnezeu de către Ioan în Apocalipsa (Apocalipsa 1:13-15)” (Tragedia veacurilor, p. 624, subl.ad.).

De ce înţelegerea adevărului despre revenirea lui Hristos și despre situaţia morţilor este atât de importantă, pentru a nu fi înșelaţi?

Vineri, 7 iunie

Un gând de încheiere

O carte recentă scrisă de Lee Strobel, The Case for Heaven („Pledoarie pentru cer”), are ca premisă faptul că morții continuă să trăiască într-un fel de existență conștientă, „experiențele din pragul morții” fiind folosite ca „dovezi”. Iată un exemplu: „O altă fată, care a avut o experiență la limita morții în timpul unei operații la inimă, a spus că l-a întâlnit pe fratele ei în viața de apoi – lucru de care a fost surprinsă, pentru că nu avea un frate. După ce și-a revenit și i-a povestit tatălui ei, acesta i-a dezvăluit că avea, într-adevăr, un frate, dar că acesta murise înainte ca ea să se fi născut” (Lee Strobel, The Case for Heaven, 2021, p. 69). Totuși Strobel se chinuie să armonizeze ideea de viață de apoi care ar începe imediat după moarte cu învățătura biblică clară că numai la revenirea lui Hristos creștinii își vor primi răsplata finală.

„Mulți se vor confrunta cu spirite ale demonilor care se vor da drept rude sau prieteni și vor enunța cele mai periculoase erezii. Acești vizitatori vor face apel la cele mai calde sentimente ale noastre și vor face minuni pentru a-și susține afirmațiile. Trebuie să fim pregătiți să ne împotrivim lor cu adevărul biblic că morții nu știu nimic și că cei care apar astfel sunt spirite de demoni. […] Satana își atinge scopul numai atunci când oamenii cedează în fața ispitelor lui. Însă cei care caută cu seriozitate să cunoască adevărul și se străduiesc să-și curețe sufletele prin ascultare, făcând astfel tot ce pot pentru a se pregăti de luptă, vor găsi la Dumnezeul adevărului o apărare sigură.” (Tragedia veacurilor, p. 560).