Imbracati in Domnul Isus Hristos

Ţi s-a întâmplat până acum să scapi din mână un ou şi să-l vezi cum se sparge de podea? Probabil că da. Însă ceea ce nu ai văzut niciodată este refacerea oului spart, transformarea lui într-un ou întreg. Aşa ceva nu se întâmplă în realitate.

O lege fundamentală a lumii noastre este aceea că obiectele tind spre degradare şi spre dezordine. Dacă sunt lăsate în voia lor, lucrurile nu capătă mai multă energie, nu devin mai ordonate, nu capătă o structură, ci se degradează, se strică şi se distrug. Aceasta este realitatea care ne înconjoară şi pe care o simţim chiar şi în trupul nostru.

Ştiinţa a încercat să explice acest fenomen, dar nu avem nevoie de studii superioare ca să îl observăm. Am putea aminti aici un text dintr-un studiu anterior: „Pământul se va preface în zdrenţe ca o haină” (Is. 51,6).

Cu toate acestea, noi avem Evanghelia, Planul de Mântuire, care ne vorbeşte, în esenţă, despre restaurare, despre faptul că Dumnezeu poate să transforme tot ce este vechi, stricat şi degradat de păcat. El a promis că va face toate lucrurile noi.

Ultimul studiu din trimestrul acesta ne aduce în atenţie câteva simboluri vestimentare din Scriptură, care ne vorbesc despre această făgăduinţă
a înnoirii şi a restaurării.

Una dintre problemele controversate cu care s-a luptat biserica creştină încă de la începuturile ei, o temă esenţială a Reformei protestante, care continuă să fie dezbătută şi astăzi (chiar şi în biserica noastră), este cea a Evangheliei, a mântuirii, a modului în care suntem mântuiţi. În biserica din Galatia, Pavel a abordat problema direct, întrucât apăruse o învăţătură falsă, care ataca însăşi integritatea soliei Evangheliei.

1. Citeşte Galateni 3,26-29. Ce vrea să spună Pavel aici?

În versetul 27, Pavel afirmă că toţi cei care au fost botezaţi „s-au îmbrăcat” în Hristos. Deşi toţi erau păcătoşi, păcatele lor au fost spălate, hainele lor vechi şi murdare au fost aruncate şi acum erau „îmbrăcaţi” sau acoperiţi cu neprihănirea lui Isus.

Viaţa Sa, desăvârşirea Sa, caracterul Său au devenit ale lor. Toate făgăduinţele legământului au fost împli nite în Hristos, iar acum, fiind îmbrăcaţi în El, ei puteau cere împlinirea acestora în viaţa lor. Ei erau moştenitorii făgăduinţei făcute prima dată lui Avraam (Gen. 12,2.3), nu pe baza statutului social, a sexului sau a naţionalităţii, ci pe baza credinţei în Hristos.

2. Citeşte Romani 6,1-6. Cum ne ajută acest pasaj să înţelegem expresia „îmbrăcaţi în Hristos”?

A fi îmbrăcaţi în Hristos înseamnă mai mult decât a obţine un statut care ne permite să stăm în faţa lui Dumnezeu; prin îmbrăcarea în Hristos, creştinii devin una cu Hristos, ei se supun Lui şi, prin El, sunt înnoiţi, vindecaţi şi refăcuţi. Creştinii care refuză să-şi schimbe vechea fire, vechile obiceiuri, vechiul stil de viaţă trebuie să se uite în oglindă şi să vadă ce haină poartă de fapt!

Porţi haina lui Hristos? Haina pe care o porţi în public este aceeaşi cu cea pe care o porţi atunci când crezi că nu te vede nimeni? Ce îţi spune despre tine răspunsul la această întrebare?

Deşi teologia lui este profundă şi complicată, Pavel ne dovedeşte că poate fi foarte practic. Orice teologie şi orice versiune a Evangheliei care prezintă mântuirea numai din perspectiva condiţiilor care trebuie îndeplinite pierd din vedere esenţa. Creştinismul este strâns legat de Isus Hristos, de ceea ce a făcut El pentru omenire prin viaţa, moartea şi slujirea Sa ca Mare-Preot. Când devenim creştini, nu ne schimbăm doar statutul înaintea lui Dumnezeu, ci are loc în noi o schimbare, o înnoire, o naştere din nou – începem o viaţă nouă în Hristos.

3. Ce sfaturi practice le dă Pavel creştinilor? Romani 13

Cea mai mare parte a pasajului se ocupă de comportamentul creştinilor în calitate de buni cetăţeni şi vecini. Este o reluare a principiilor Legii care culminează cu cuvintele celebre: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi” (vers. 9). Totuşi, în versetele 11-14, tonul se schimbă într-o oarecare măsură.

La începutul capitolului, Pavel vorbeşte despre supunerea faţă de pu terile politice din vremea aceea, iar apoi trece la tema „împrejurărilor”, transmiţându-le credincioşilor mesajul că, date fiind vremurile în care trăiau, trebuiau să aibă mare grijă de felul cum se poartă. La sfârşitul capitolului, se dă îndemnul: „îmbrăcaţi-vă în Domnul Isus Hristos” (vers. 14). Aici apare aceeaşi expresie ca în Galateni 3,27. Ambele versete ne transmit aceeaşi idee.

Contextul ne arată foarte clar la ce se referă Pavel în Romani 13. Versetele care preced acest îndemn şi versetele care îl urmează ne arată că a fi îmbrăcaţi în Hristos înseamnă a duce o viaţă de credinţă şi de ascultare. Verbul a îmbrăca apare şi în versetul 12: „Să ne îmbrăcăm cu armele luminii”. Hristos este Lumina lumii; cei care umblă în El, nu umblă în întuneric. Ei au renunţat la „faptele întunericului”, iar acum umblă în lumină.

Aşadar, îmbrăcarea în Hristos are de-a face cu dezvoltarea caracterului, cu comportamentul, cu dragostea faţă de semeni, cu reflectarea chipului lui Hristos. Într-un anumit sens, deşi lucrurile din jurul nostru se degradează continuu, cei care se îmbracă în Hristos trebuie să se refacă şi să se înnoiască neîncetat.

Cât de diferită ar fi viaţa ta, dacă ai fi îmbrăcat pe deplin în Hristos? Au mai rămas părţi din viaţa ta neacoperite, în care Domnul nu poate lucra?

4. Citeşte Coloseni 3,1-10. Ce ne spun aceste versete?

Cercetătorii consideră că pasajul acesta (precum şi cele studiate anterior) fac referire la botez. (Eşti şi tu de aceeaşi părere?) Întâlnim şi aici, în cuvinte clare, ideea de înnoire, de regenerare, de o viaţă mai bună decât cea de dinainte. Când ne îmbrăcăm în Hristos, nu mai suntem cum eram înainte, nu mai trăim ca înainte. Pavel face aici legătura între ceea ce trăim acum în Hristos şi ceea ce vom trăi la revenirea Sa. Într-adevăr, de modul în care ne raportăm la prima Sa venire depinde ce se va întâmpla cu noi la a doua Sa venire!

5. Citeşte Efeseni 4,22-24. Ce altă idee subliniază Pavel aici?

Să observăm contrastul dintre „omul cel vechi” şi „omul cel nou”. În principiu, „omul cel vechi”, vechea fire, moare (fapt simbolizat prin botez) şi vine la existenţă „omul cel nou”, noua făptură în Hristos, care are un comportament creştin. Dacă citim contextul, înţelegem că avem de-a face cu o transformare a caracterului, a faptelor, a dimensiunii morale a fiinţei.

Tema aceasta este reluată în repetate rânduri. După ce devenim creştini prin botez, suntem oameni noi în Domnul; îmbrăcarea în Hristos nu se referă doar la îndreptăţire, la faptul că Hristos ne acoperă păcatele şi ne dă un nou statut înaintea lui Dumnezeu. Îmbrăcarea în Hristos înseamnă a deveni un om „făcut după chipul lui Dumnezeu, de o neprihănire şi sfinţenie pe care o dă adevărul” (vers. 24).

Revezi pasajele studiate astăzi şi caută sfaturile referitoare la comportament. În ce privinţe trebuie să faci schimbări? Dacă întâmpini dificultăţi, caută o persoană de încredere şi cere-i să te înveţe cum să aplici mai bine în viaţa ta principiile Scripturii.

6. Ce înseamnă a fi „îmbrăcaţi în Hristos”? Col. 3,10

Un număr nespus de mare de oameni au dat şi mai dau mărturie despre ceea ce a făcut Dumnezeu în ei şi prin ei. Mulţi dintre noi, deşi avem greşelile, luptele şi căderile noastre, dăm mărturie despre ce înseamnă să fim îmbrăcaţi în Hristos.

Totuşi, ca să fim sinceri, dacă ceea ce Hristos a făcut pentru noi nu ar avea în vedere decât viaţa aceasta, atunci sfârşitul nostru al tuturor ar fi mormântul. Mulţi dintre noi am suferit mult în viaţă pentru Domnul Isu şi pentru credinţa noastră. Deşi credinţa noastră a fost poate răsplătită, ce valoare are această răsplată în comparaţie cu răsplata pe care o vom primi la a doua Sa venire?

7. Despre ce speranţă ne vorbeşte Pavel în 1 Cor. 15,49-55?

În versetele 53 şi 54, întâlnim din nou verbul „a îmbrăca”. Însă Pavel adaugă aici o semnificaţie nouă. A fi îmbrăcaţi în Hristos nu înseamnă doar a purta chipul moral al lui Hristos, a reflecta caracterul Său şi a trăi principiile Sale.

Cu alte cuvinte, nu este doar o schimbare morală, nu este doar o schimbare de statut, ci include şi o schimbare fizică radicală. Trupul nostru muritor, bolnav şi degradat va fi îmbrăcat într-un trup asemănător cu trupul pe care l-a avut Isus după înviere. Aceasta este haina cea nouă! Aceasta este speranţa noastră, singura speranţă în care merită să ne punem încrederea (vezi 1 Cor. 15,12-19)!

Pe măsură ce înaintăm în vârstă, ne dăm seama de fragilitatea şi de neputinţa trupului nostru. Gândeşte-te la speranţa pe care o avem în Isus. Ne poate oferi lumea aceasta ceva mai bun decât ceea ce ne promite Biblia aici?

8. Citeşte 2 Corinteni 5,1-4. Ce ne spune Pavel aici? Ce speranţă ne este prezentată din nou?

Atâta timp cât suntem în lumea aceasta, atâta timp cât trăim în trupul acesta, în acest „cort”, „gemem”. Cine nu a gemut în acest „cort trupesc”? Citeşte capitolul anterior (2 Corinteni 4), unde se vorbeşte despre necazurile pe care le întâmpină creştinii în viaţă. Este adevărat că gemem, suferim şi murim, dar viaţa nu se termină aici. Noi avem făgăduinţa că vom primi „un locaş” ceresc.

9. Ce simboluri foloseşte Pavel în aceste versete pentru a înfăţişa existenţa noastră prezentă şi existenţa viitoare?

În unele scrieri antice, ideea de îmbrăcare era asociată cu ideea de locuire într-o casă. Nici îmbrăcămintea şi nici casa nu fac parte din noi, dar ne oferă protecţie şi adăpost (pe vremea lui Pavel, numele hainelor purtate de săraci provenea dintr-un cuvânt care însemna „casă mică”).

Pavel foloseşte mai multe simboluri, realizând o serie de contraste care subliniază aceeaşi idee: casa pământească trecătoare şi casa cerească veşnică; goliciunea, în contrast cu îmbrăcarea trupului; şi viaţa trecătoare (certitudinea morţii), în contrast cu viaţa veşnică în Hristos. Toate aceste simboluri ne vorbesc în fond despre un singur lucru: despre speranţa că, la revenirea lui Hristos, vom primi un trup nemuritor şi viaţa veşnică prin El.

Ce sens ar avea viaţa aceasta trecătoare, dacă nu am avea speranţa că există viaţa veşnică? Analizează toate argumentele care confirmă faptul că moartea nu este capătul vieţii. Pregăteşte-te să discuţi acest subiect în cadrul grupei.

Ellen G. White, Tragedia veacurilor, cap. „Sfârşitul luptei”.

„Toţi vor alcătui o familie fericită şi unită, vor fi îmbrăcaţi în veşminte de laudă şi de recunoştinţă – haina neprihănirii lui Hristos. Toată natura, în frumuseţea ei neîntrecută, Îi va aduce lui Dumnezeu o ofrandă neîntreruptă de laudă şi de adorare. Lumea va fi scăldată în lumina cerului. Anii plini de bucurie vor trece unul după altul. Lumina lunii va fi precum lumina soarelui, iar lumina soarelui va fi de şapte ori mai mare decât în prezent. Pe firmament, stelele dimineţii vor cânta împreună şi fiii lui Dumnezeu vor striga de bucurie, în timp ce Dumnezeu şi Hristos se vor uni, declarând într-un glas: «Nu va mai fi păcat şi nici moarte».” – Ellen G. White, My Life Today, pag. 348

Întrebări pentru discuţie

1. Răspundeţi în cadrul grupei la întrebările finale din secţiunea de joi.
Cum vă puteţi ajuta reciproc, pentru ca să găsiţi speranţa în această făgăduinţă minunată? Cum îi puteţi ajuta pe cei care se îndoiesc?

2. Oamenii din zilele noastre au o mare încredere în ştiinţă. Mulţi consideră că ea este singura cale de cunoaştere a adevărului şi singura speranţă a omenirii. Gândiţi-vă de ce lucrul acesta este neadevărat, ţinând cont mai ales de ceea ce aţi descoperit în acest studiu. Ce speranţă ne poate oferi ştiinţa în ceea ce priveşte moartea, problema cea mai mare cu care ne confruntăm? De ce trebuie să ne punem speranţa în ceva „supranatural”, aşa cum ne îndeamnă aceste făgăduinţe?

3. Gândiţi-vă la întrebarea pusă de Pavel în Romani 7,24: „Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte?” (o referire la o pedeapsă din vremea aceea, în care unui răufăcător i se agăţa de mijloc, cu un lanţ, un trup mort pe care trebuia să-l poarte după el). Ce răspuns dă Biblia la această întrebare?

4. Gândiţi-vă la sensul expresiei „îmbrăcaţi în Hristos”. Cum aplicăm ideea aceasta la obiceiurile noastre, la practicile noastre, la gândurile noastre, la atitudinile faţă de alţii etc. Cât de bine reflectăm chipul lui
Hristos în aceste domenii? Cu toţii ne luptăm cu înclinaţii spre păcat cultivate şi moştenite. Ce decizii conştiente putem lua, ca să trăim aşa cum se cuvine? Cum putem să ne ajutăm unii pe alţii pentru a trăi principiile biblice