„Te rog, arată-mi slava Ta!”

Cu toții avem nevoie să progresăm în relația cu Dumnezeu. Fără creștere, suntem morți: „Ci creșteți în harul și în cunoștința Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos. A Lui să fie slava acum și în ziua veșniciei” (2 Petru 3:18). Trebuie să fim dispuși să ne dezvoltăm. Suntem zilnic în universitatea lui Dumnezeu, unde nu există absolvire, ci un proces constant de învățare. În fiecare etapă a dezvoltării putem fi desăvârșiți, dacă Îi permitem lui Dumnezeu să ne modeleze în persoana care ne cheamă, prin Hristos, să fim. Este ca la școală: elevii de clasa I primesc notă de trecere dacă știu să numere până la 100, deoarece cunoștințele lor sunt perfecte în această etapă. Dar, dacă același nivel de cunoștințe ar fi observat la un elev de liceu, ar indica un eșec colosal.
La fel este și cu creșterea noastră în harul și cunoașterea lui Dumnezeu. În fiecare etapă a dezvoltării noastre, putem fi perfecți în sfera noastră, cum a fost Hristos în a Sa. Săptămâna aceasta studiem modul în care Moise, prin cunoașterea și urmarea instrucțiunilor lui Dumnezeu, creștea în umblarea sa cu Domnul.

1. Meditează la Exodul 33:7-11. De ce i-a cerut Dumnezeu lui Moise să construiască cortul întâlnirii?

Nu știm cât de des se consulta Moise cu Dumnezeu în cortul întâlnirii. Totuși, un lucru știm sigur: întâlnirile lui Moise cu Dumnezeu au dus la o prietenie strânsă între ei. „Domnul vorbea cu Moise față în față, cum vorbește un om cu prietenul lui” (Exodul 33:11). Un prieten este o persoană cu care putem discuta deschis aproape orice și în care putem avea încredere că nu va dezvălui niciodată aceste lucruri altora. Un prieten este unul dintre cele mai frumoase lucruri pe care le putem avea și una dintre cele mai bune persoane care pot exista.
Așa cum este relatată în Exodul 19 – 34, istoria lui Moise este foarte edificatoare în ce privește modul în care Dumnezeu ne transformă viața. Cum a construit Dumnezeu o relație cu acest lider extraordinar? Studiul asupra vieții lui Moise arată cum acesta a progresat în cunoașterea nu doar a puterii lui Dumnezeu, ci și a iubirii și caracterului Său. Aceasta este o componentă esențială pentru a avea o relație cu Dumnezeu.
Înainte de a ajunge la muntele Sinai, Moise a fost folosit în forță de Dumnezeu chiar în timpul procesului de pregătire pentru rolul special de conducere. În ținutul Madian, în timp ce avea grijă de oi, Dumnezeu l-a inspirat să scrie două cărți: Iov și Geneza. Apoi, în evenimentul dra matic cu rugul aprins, a fost chemat de Dumnezeu să scoată poporul Israel din Egipt. El a văzut înfrângerea zeilor egipteni și a puternicei armate egiptene în Marea Roșie. A observat timp de mai multe săptămâni cum Dumnezeu l-a condus pe Israel din Egipt până la Sinai. Apoi, după experiența care i-a făcut fața să strălucească, el a condus poporul Israel pentru încă 39 de ani, până la hotarul Țării Promise. Biblia afirmă că Moise a fost un slujitor credincios al lui Dumnezeu (Deuteronomul 34:5; Iosua 1:1), o lumină neîntinată în întuneric, un profet model după care alții aveau să fie măsurați (Deuteronomul 18:15,18). El a fost un agent al schimbării, chiar dacă poporul nu i-a urmat întotdeauna îndrumările și cuvintele. Când le-a urmat însă, a prosperat.

Putem învăţa de la Moise, pentru că istoria vieţii sale excepţionale ne spu ne ce poate face Dumnezeu atunci când Îl lăsăm să ne schimbe. Care au fost momentele cruciale din umblarea ta cu Dumnezeu, în care ai recunoscut modul în care El a lucrat cu putere în viaţa ta?

2. Ce I-a cerut Moise Domnului să îl înveţe, în Exodul 33:12-17? De ce a cerut ca prezenţa lui Dumnezeu să-i călăuzească?

Progresul lui Moise a fost constant. El se apropia din ce în ce mai mult de Dumnezeu și căuta să se modeleze după chipul Lui. Într-o zi, pe când discuta cu Dumnezeu în cortul întâlnirii, Moise a realizat brusc că nu Îl cunoștea și I-a adresat o rugăminte: „Arată-Mi căile Tale; atunci Te voi cunoaște” (Exodul 33:13). Moise era conștient de nevoia lui profundă de a-L înțelege pe Dumnezeu la un nou nivel. El a descoperit că, cu cât Îl cunoștea mai mult pe Domnul, cu atât își dădea seama cât de puțin Îl cunoștea. El și-a recunoscut nevoia și a dorit din toată inima să-L cunoască mai bine. Dumnezeu a îndeplinit cu plăcere dorința lui Moise.
Privind la experiențele lui de până acum, putem observa cum Moise a fost atras într-o relație mai profundă, mai strânsă cu Domnul și cum a crescut spiritual. Mai întâi, Moise a urcat pe munte și „s-a suit la Dumnezeu” (Exodul 19:3). Apoi a fost chemat „pe vârful mun telui” (Exodul 19:20) și după aceea s-a apropiat de „norul în care era Dumnezeu” (Exodul 20:21). Cu o altă ocazie, „Moise a intrat în mijlocul norului” unde era Dumnezeu și a rămas cu Domnul 40 de zile și 40 de nopți (Exodul 24:18). În timpul acestor 40 de zile, Dumnezeu i-a dat lui Moise două daruri prețioase: (1) Decalogul, scris de Dumnezeu Însuși pe cele două table, cioplite tot de El (Exodul 24:12), și (2) instrucțiunile despre cum să construiască și să amenajeze tabernaculul (vezi Exodul 25 – 31). Apoi Moise a petrecut alte 40 de zile și nopți cu Domnul, mijlocind pentru păcătoși (Exodul 32:30-32; Deuteronomul 9:18).
Dar Moise a dorit să cunoască și mai bine caracterul lui Dumnezeu, iar Dumnezeu i-a oferit curând cunoștințe speciale pentru a înțelege cine este El. Această cunoaștere dorită de Moise nu era o simplă înțelegere intelectuală a lui Dumnezeu, ci o cunoaștere a persoanei Sale, o cunoaștere bazată pe experiență. Nu e de mirare că secole mai târziu Domnul Isus avea să spună: „Și viața veșnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, și pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu” (Ioan 17:3). Ce modalitate mai bună prin care Dumnezeu să Se facă cunoscut oamenilor decât devenind El Însuși om?

Îl cunoști pe Dumnezeu sau doar știi lucruri despre El? Care este diferenţa?

După apostazia cu vițelul de aur, Moise a mijlocit pentru poporul lui Dumnezeu și a vrut să fie sigur că Domnul avea să continue să conducă poporul spre Țara Promisă. În adâncul lui, Moise dorea în același timp să-L cunoască mai bine pe Domnul.

3. Cum a răspuns Dumnezeu, în Exodul 33:18-23, la cererea lui Moise de a-I vedea slava?

„Arată-mi slava Ta!” i-a cerut Moise Domnului. În mila Sa, Domnul i-a descoperit slava Sa. Cu toate acestea, atunci când a răspuns la cererea lui Moise, Dumnezeu i-a promis că îi va arăta „bunătatea” (NTR) Sa. Se poate concluziona cu siguranță că slava lui Dumnezeu este bunătatea Sa, cu alte cuvinte caracterul Său (vezi și Ellen G. White, Faptele apostolilor, p. 576; Parabolele Domnului Hristos, p. 414, 415; Profeți și regi, p. 313).
„Este spre slava lui Dumnezeu să le acorde copiilor Săi virtutea Sa. El dorește să-i vadă pe oameni atingând standardul cel mai înalt” (Ellen G. White, Faptele apostolilor, p. 530). Slava Sa este să-i cuprindă în brațe pe păcătoșii pocăiți (vezi Profeți și regi, p. 668) și să le ofere tot ce este necesar pentru a-i schimba. În același timp, „slava” noastră este să manifestăm caracterul Său în propria noastră viață și să îl facem cunoscut altora. Această reflectare a caracterului lui Dumnezeu, a bunătății, blândeții și iubirii Sale, trebuie să se vadă în acțiunile noastre. În acest fel avem șansa de a fi nu doar o binecuvântare pentru lume, ci și o lumină strălucitoare pentru universul care ne privește. După cum afirmă Pavel, „parcă Dumnezeu a făcut din noi, apostolii, oamenii cei mai de pe urmă, niște osândiți la moarte, fiindcă am ajuns o priveliște pentru lume, îngeri și oameni” (1 Corinteni 4:9). Această dimensiune cosmică dă vieții și slujirii noastre un sens și un scop pe care abia ni le putem imagina.
În Romani 2:4, Pavel spune că „bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăință”. Adică bunătatea și caracterul lui Dumnezeu, arătate de Duhul Sfânt, sunt cele care îi conving pe oameni de păcătoșenia și de nevoia lor de salvare. Într-adevăr, atunci când privim la cruce și știm Cine a fost acolo (Domnul Însuși) și de ce a fost acolo – pentru că ne-a iubit și aceasta era singura cale de a ne salva – avem parte de cea mai mare revelație posibilă a bunătății și caracterului Său.

Cât timp petreci concentrându-te asupra jertfei Domnului Isus și asupra mesajului ei despre caracterul lui Dumnezeu?

4. Cercetează Exodul 34:1-28. Cum i-a descoperit Dumnezeu lui Moise slava Lui?

Moise trebuia să ia cu el două table de piatră la fel ca primele, pe care le spărsese (Exodul 32:19). Avea să se întâlnească cu Domnul pe muntele Sinai pentru a șaptea oară. Urcările sale anterioare sunt menționate în următoarele texte: (1) Exodul 19:3,7; (2) Exodul 19:8,14; (3) Exodul 19:20,25; (4) Exodul 20:21; Exodul 24:3; (5) Exodul 24:9,12-18; 32:15; (6) Exodul 32:30,31.
Moise și-a început urcarea dimineața devreme. Era acum pregătit pentru această descoperire glorioasă a caracterului lui Dumnezeu. Frumusețea caracterului divin este cel mai bine explicată în această uimitoare dezvăluire de Sine. Este cea mai importantă descriere a persoanei lui Dumnezeu; este firul de aur din țesătura întregii Biblii (Numeri 14:18; Neemia 9:17; Psalmii 103:8; Ioel 2:13; Iona 4:2). Proclamația Domnului de aici este „textul de aur” al Vechiului Testament. În situații de cotitură, autorii biblici aplică, repetă sau dezvoltă această autoproclamare a viului Dumnezeu, deoarece caracterul divin trebuie înțeles corect. Când a primit explicația excepțională, fără precedent și de neegalat a numelui lui Dumnezeu, Moise s-a aplecat și s-a închinat Domnului. Atunci când vedem și noi frânturi din dragostea, harul, mila, compasiunea, bunătatea, credincioșia, iertarea, sfințenia și dreptatea lui Dumnezeu, suntem și noi atrași de El. Atunci când vedem și admirăm calitățile Sale excepționale, începem să-L iubim, o iubire care duce la dorința de a-L sluji și de a-L asculta. Pentru că El ne iubește, noi Îl iubim la rândul nostru (1 Ioan 4:19).
În această revelație de Sine, Dumnezeu îl asigură pe Moise că va face fapte minunate pentru poporul Său și îl va conduce în Țara Promisă. El reînnoiește legământul cu poporul, promițând că și alte națiuni vor vedea măreția și lucrarea Sa minunată. „Iată, Eu fac un legământ. Voi face în fața întregului popor minuni care n-au avut loc în nicio țară și la niciun neam; tot poporul care este în jurul tău va vedea lucrarea Domnului și prin tine voi face lucruri înfricoșate” (Exodul 34:10). Cu toate acestea, israeliții trebuiau să se supună lui Dumnezeu și să urmeze 10 principii clare pentru a-și asigura prosperitatea. Apoi Moise a fost rugat de Dumnezeu să scrie conținutul acelui legământ, care deja fusese încălcat (Exodul 34:27,28).

5. Potrivit celor relatate în Exodul 34:29-35, de ce strălucea faţa lui Moise?

După ce Dumnezeu i-a revelat caracterul Său iubitor, Moise a coborât în tabăra lui Israel cu fața radioasă. Știa Moise la început că fața lui radia? Nu! Cu cât cineva este mai aproape de Domnul, cu atât este mai conștient de imperfecțiunile sale în comparație cu sfințenia lui Dumnezeu.
Care a fost cauza schimbării lui Moise, care a dus la strălucirea feței sale? Motivul nu a fost simplul fapt că s-a aflat în prezența lui Dumnezeu, deoarece fusese de mai multe ori cu Domnul și fața sa nu îi radiase după acele întâlniri. Pe de altă parte, dacă n-ar fi fost niciodată în prezența Domnului, fața lui n-ar fi strălucit niciodată. Numai atunci când a înțeles bunătatea și blândețea lui Dumnezeu și s-a deschis complet înaintea lui Dumnezeu datorită frumuseții caracterului Său, Moise a fost transformat, iar fața i-a strălucit. Inima și mintea noastră pot traversa o schimbare atunci când ne predăm lui Dumnezeu și Îi permitem să fie Domnul și Împăratul vieții noastre.

6. Conform cu 2 Corinteni 3:18, cum poate Domnul Isus să ne schimbe treptat după chipul Lui?

Pavel compară fața strălucitoare a lui Moise cu Isus Hristos și faptul că gloria lui Isus (în care erau întrupate legea și harul lui Dumnezeu) depășește gloria legii cu Moise. Domnul Hristos, împreună cu legea Sa, poate fi gravat în caracterul nostru numai atunci când ne ațintim ochii asupra lui Isus (Evrei 3:1; 12:2) și numai prin puterea Duhului lui Dumnezeu (2 Corinteni 3:12-18).
Moise este un model pentru noi, demonstrând ce poate face Dumnezeu pentru noi atunci când Îi permitem să ne schimbe caracterul și să ne modeleze după chipul Său divin. La aceasta se referă Pavel când vorbește despre umblarea „într-o viață nouă” (Romani 6:4, EDCR).

Ce aspecte ale caracterului tău trebuie să reflecte mai bine caracterul lui Dumnezeu? Probabil fiecare aspect, nu-i așa? Cum poate faptul că te concentrezi asupra jertfei Domnului Hristos să te încurajeze și să îţi ofere siguranţa mântuirii?

Într-o zi mohorâtă, un tată și fiul lui au vizitat o catedrală. În timp ce se uitau la vitraliile cu reprezentări frumoase ale diferitelor scene biblice, soarele a început să strălucească prin imaginea de sticlă în care erau înfățișați niște oameni, luminându-i puternic cu o lumină impresionantă. „Tati, cine sunt acești oameni?” a întrebat băiatul. Tatăl nu știa prea multe despre creștinism, Hristos sau ucenicii Săi, dar a răspuns repede: „Acești oameni sunt creștini.”
Această imagine impresionantă a rămas în mintea fiului. Într-o zi, profesorul băiatului a întrebat în clasă: „Copii, știți ce sunt creștinii?” Băiețelul și-a amintit de imaginea strălucitoare din catedrală și a răspuns: „Știu, creștinii sunt oameni care radiază lumină.”
În același spirit, Isus le-a spus urmașilor Săi: „Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune și să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri” (Matei 5:16). Doar oamenii care strălucesc pot fi agenți ai schimbării.

Zilnic: Numeri 27 – 33; Ellen G. White, Faptele apostolilor, cap. 38

1. 1. Cine a zis: „Fetele lui Țelofhad au dreptate”?
   2. La ce sărbătoare se cerea smerirea sufletelor?
   3. Ce dar au adus Domnului căpeteniile oștirii pentru ispășirea sufletelor?
   4. Pe cine a făcut Dumnezeu să simtă puterea Lui?
   5. Ce tribunal iudaic avea să îl judece pe Pavel?