Cauzele discordiei

Profeţii din Vechiul Testament i-au chemat în repetate rânduri pe israeliţi să asculte de cerinţele lui Dumnezeu. Neascultarea şi nepăsarea aveau să conducă la apostazie şi discordie. Ascultarea de legile lui Dumnezeu avea menirea să-i protejeze de consecinţele naturale ale păcatului şi să-i sfinţească în mijlocul multelor popoare străine. Respectarea voinţei divine urma să dea naştere la armonie între ei şi să le întărească decizia de a se opune pătrunderii printre ei a practicilor păgâne şi rele de închinare. Dorinţa lui Dumnezeu a fost ca poporul Lui să fie sfânt şi să fie o mărturie pentru popoarele învecinate.

După ce au fost eliberaţi din Egipt, Moise le-a spus evreilor: „Iată, v-am învăţat legi şi porunci, cum mi-a poruncit Domnul, Dumnezeul meu, ca să le împliniţi în ţara pe care o veţi lua în stăpânire. Să le păziţi şi să le împliniţi, căci aceasta va fi înţelepciunea şi priceperea voastră înaintea popoarelor, care vor auzi vorbindu-se de toate aceste legi şi vor zice: «Acest neam mare este un popor cu totul înţelept şi priceput»” (Deuteronomul 4:5,6).

Dacă ar fi rămas credincios, Israel ar fi fost mult binecuvântat şi ar fi fost, la rândul lui, o binecuvântare pentru alţii. însă necredincioşia avea să genereze o serie întreagă de probleme, printre care şi discordia.

Israeliţii din vechime au oscilat continuu între neascultare şi anarhie, pe de o parte, şi întoarcere la Dumnezeu şi ascultare, pe de altă parte. Acest tipar se regăseşte pe tot parcursul istoriei lor. Când respectau voinţa Domnului, erau binecuvântaţi cu pace şi cu viaţă. Când nu ascultau şi făceau ce voiau ei, viaţa lor era nefericită, marcată de războaie şi conflicte. Dumnezeu i-a avertizat cu privire la consecinţe încă dinainte de intrarea lor în Canaan şi le-a arătat cum să le evite.

1. De care binecuvântări aveau să se bucure israeliţii dacă aveau să asculte de voinţa lui Dumnezeu? Deuteronomul 28:1-14

2. Ce lecţie găsim pentru noi în apelul lui Dumnezeu ca Israel să se pocăiască şi să se întoarcă la El? Ce învăţăm despre dragostea şi răbdarea Sa? Ieremia 3:12-18

Dumnezeu Şi-a păstrat dragostea, îndurarea şi generozitatea faţă de copiii Săi, în ciuda răzvrătirii, dezbinării şi idolatriei lor. El îi cheamă fără încetare să se întoarcă la El şi să se pocăiască de nelegiuirea lor. Şi le promite iar şi iar refacere şi speranţă pentru viitor.

Prorocul a rostit cuvintele acestea într-o perioadă de mare neglijare a Cuvântului lui Dumnezeu. în ciuda reformelor începute de Iosia, israeliţii, în majoritatea lor, nu simţeau nevoia spirituală de a fi ascultători de Dumnezeu. Păcatele lor, idolatria şi viaţa lor egoistă îi duseseră la dezastru în plan spiritual şi politic. Cu cât se îndepărtau mai mult de voia lui Dumnezeu, cu atât mai sumbru le era viitorul. Dar, prin Ieremia, Dumnezeu i-a chemat să se întoarcă. Le pregătise un viitor frumos şi dorea să le redea prosperitatea, unitatea şi sănătatea. Aceasta însă doar dacă aveau să trăiască prin credinţă şi să facă dovada credinţei lor.

Cum a fost viaţa ta când ai ascultat de Dumnezeu si cum a fost când nu ai ascultat de El?

3. Ce probleme au apărut în poporul lui Dumnezeu? Judecătorii 17:6; Judecătorii 21:25;

Nu există reţetă mai bună pentru divizare şi dezbinare în poporul lui Dumnezeu! Unitatea israeliţilor trebuia să se întemeieze pe ascultarea fermă de Domnul, cu care intraseră în legământ solemn. Ei au ales totuşi să facă ce le plăcea – sub influenţa popoarelor învecinate – şi au apucat pe calea sigură către dezastru. Noi toţi suntem fiinţe căzute şi, dacă ne lăsăm în voia ideilor noastre şi a înclinaţiilor inimii, ne îndepărtăm de la calea Domnului.

4. Care era starea spirituală şi socială a lui Israel în timpul judecătorilor? Judecătorii 2:11-13; Judecătorii 3:5-7

„Prin Moise, Domnul pusese înaintea poporului urmările necredincioşiei. Refuzând să păstreze legământul Său, ei aveau să se despartă de viaţa lui Dumnezeu şi binecuvântarea Sa nu mai putea veni asupra lor. Uneori, aceste avertizări au fost luate în seamă şi, ca urmare, binecuvântări bogate s-au revărsat peste naţiunea iudaică şi, prin ea, peste popoarele înconjurătoare. Dar, cel mai adesea în istoria lor, ei L-au uitat pe Dumnezeu şi au pierdut din vedere înaltul privilegiu de a fi reprezentanţii Săi. L-au jefuit de slujirea pe care le-o cerea şi i-au lipsit şi pe semenii lor de îndrumarea religioasă şi de un exemplu sfânt. Ei doreau să-şi însuşească roadele viei peste care fuseseră puşi ispravnici. Din cauza lăcomiei şi a poftei lor, au ajuns să fie dispreţuiţi chiar şi de păgâni. în felul acesta, neamurilor li s-a dat prilejul să interpreteze greşit caracterul lui Dumnezeu şi legile Sale.” – Ellen G. White, Profeţi şi regi, ed. 2011, p. 12

Ce impact are biserica noastră asupra celor din jur? Ce calităţi ale adventiştilor îi impresionează pe oameni? Ce defecte îi descurajează?

Apostazia poporului lui Dumnezeu şi consecinţele ei cumplite nu au apărut peste noapte, ci în urma unor decizii greşite luate de-a lungul mai multor secole.

5. Citeşte istoria regelui Roboam. Care au fost cauzele divizării naţiunii? 1 Împăraţi 12:1-16

„Dacă ar fi înţeles voinţa divină cu privire la Israel, Roboam şi sfătuitorii lui lipsiţi de experienţă ar fi ţinut seama de cererea poporului pentru reforme hotărâte în administrare. (…) Hotărârea de a menţine şi de a spori apăsarea din timpul domniei lui Solomon era în conflict direct cu planul lui Dumnezeu pentru Israel şi i-a dat poporului motive serioase să se îndoiască de sinceritatea lor. în această încercare neînţeleaptă şi neîndurătoare de a exercita puterea, împăratul şi sfătuitorii aleşi de el şi-au manifestat mândria pentru poziţia şi autoritatea lor.” – Ellen G. White, Profeţi şi regi, ed. 2011, p. 64

Istoria lui Roboam şi a deciziei lui pripite şi neînţelepte de a-i supune pe israeliţi la muncă forţată constituie un eveniment trist din istoria lui Israel. Regele s-a consultat cu două grupuri de sfetnici, dar a ales să urmeze sfatul tinerilor de seama lui, lipsiţi de experienţă, şi astfel a adus nenorocirea asupra împărăţiei pe care tatăl lui, Solomon, şi bunicul lui, David, o clădiseră vreme de optzeci de ani. Sfatul ca împăratul să imite majoritatea şi să se declare mai dur decât tatăl lui nu a fost bun. în final, Roboam s-a dovedit a fi un tiran şi un om nedemn de loialitatea poporului său. Aşa a apărut în poporul lui Dumnezeu o divizare care nu ar fi trebuit să existe niciodată şi care n-a fost niciodată plănuită de Domnul.

6. Ce ne spun textele următoare despre nevoia noastră de înţelepciune? Unde se găseşte sursa adevăratei înţelepciuni? Proverbele 4:1-9; Proverbele 9:10; Iacov 1:5

Din nefericire, problema dezbinării în poporul lui Dumnezeu nu a dispărut nici în perioada Noului Testament. Primele patru capitole din 1 Corinteni constituie un apel la unitate. în timp ce se afla în Efes, Pavel a aflat că în biserica din Corint apăruseră dezbinări între membri. Şi îşi începe scrisoarea către ei cu o lungă chemare de a rămâne uniţi şi de a evita schisma. El este îngrijorat de această situaţie şi le oferă sfaturi inspirate pentru a o remedia.

7. Care era cauza probabilă a dezbinării, a divizării şi a certurilor dintre corinteni? 1 Corinteni 1:10-17

Soluţia lui Pavel la această situaţie a fost să le aducă aminte că ei erau creştini şi că, de aceea, trebuiau să fie uniţi „într-un gând şi o simţire”. Dorinţa sa era ca disensiunea aceasta, indiferent de cauza ei, să înceteze.

El le-a reamintit corintenilor că datoria creştinilor era să calce pe urmele lui Hristos, nu ale oamenilor, oricât de talentaţi, de înzestraţi şi cu chemare ar fi fost aceştia. El a clarificat faptul că împărţirea în „partide” nu era voia lui Hristos. Şi a afirmat că unitatea creştină îl are în centru pe Hristos şi jertfa Sa pe cruce.

Unitatea creştină îşi are drept sursă adevărul descoperit de Isus Hristos şi de răstignirea Sa şi nu de vreun mentor, predicator sau conducător, oricât de merituos ar fi acesta. Noi toţi suntem egali în faţa crucii. Noi ne botezăm în Isus, singurul capabil să ne curăţească de păcat. Totuşi noi trebuie să urmărim în mod practic unitatea şi să o păstrăm.

Pentru noi, ca adventişti de ziua a şaptea, aceasta înseamnă că unitatea credinţei şi a misiunii nu este garantată pentru totdeauna. Dezbinările şi certurile o pot submina dacă nu păstrăm relaţia cu Hristos.

Cum putem evita pericolele amintite de Pavel aici? De ce trebuie sa fim mereu atenţi sa nu ajungem mai loiali unui om decât lui Hristos?

8. Cu privire la ce i-a avertizat Pavel pe prezbiterii bisericii din Efes? Ce trebuiau să facă ei pentru ca lucrurile acestea să nu se întâmple? Faptele 20:25-31

În lucrarea sa, Pavel a avut parte adesea de împotriviri şi era conştient că nu avea să le fie uşor credincioşilor să păstreze puritatea Evangheliei lui Isus Hristos. în cuvântul de rămas-bun adresat prezbiterilor din Efes, el a preluat analogia cu străjerul, din Ezechiel 33:1-6, pentru a le transmite ideea că erau răspunzători pentru păstrarea Evangheliei. Datoria lor era să păstorească atent biserica.

Expresia „lupi răpitori” folosită cu referire la învăţătorii mincinoşi (Faptele 20:29) ne trimite cu gândul la avertizarea similară dată de Isus că învăţătorii falşi aveau să se îmbrace în haine de oi (Matei 7:15). Şi, într-adevăr, la scurt timp după această avertizare a apostolului, învăţătorii mincinoşi au venit şi au atacat bisericile înfiinţate de el în Asia. în Efeseni 5:6-14 şi Coloseni 2:8, găsim câteva avertizări ale sale pentru bisericile din Asia Mică, iar în 2 Timotei, apostolul îi atrage atenţia lui Timotei, cel care răspundea de biserica din Efes, asupra ereziilor din biserică şi asupra lipsei de evlavie a oamenilor din zilele din urmă.

9. Cum îl sfătuieşte Pavel pe Timotei să-i combată pe învăţătorii mincinoşi şi să păstreze unitatea bisericii? 2 Timotei 2:14-19; 3:12-17

Antidotul pentru disputele şi speculaţiile inutile îl constituie înţelegerea Cuvântului lui Dumnezeu şi prezentarea lui corectă. Doar adevărul conduce la temere de Dumnezeu şi la armonie între credincioşi. Ereziile rod biserica Sa ca o cangrenă şi, de aceea, Timotei a fost sfătuit să le evite şi să-i îndemne pe credincioşi să le evite la rândul lor.

Cum se poate proteja biserica de cei care dezbină prin învăţături greşite?

„Domnul doreşte ca slujitorii Săi aleşi să înveţe cum să se unească într-un efort armonios. Unora ar putea să li se pară că deosebirea dintre darurile lor şi cele ale unui colaborator este prea mare pentru a le îngădui să se unească într-o lucrare armonioasă, dar, dacă îşi aduc aminte că există o varietate de mentalităţi care trebuie să fie abordate şi că unii vor respinge adevărul când este prezentat de un lucrător, dar îşi vor deschide inima faţă de adevărul lui Dumnezeu când este prezentat de un alt lucrător într-o manieră diferită, atunci se vor strădui să colaboreze în unitate. Toate talentele lor, oricât de diverse, pot fi sub controlul aceluiaşi Duh Sfânt. în fiecare cuvânt şi în fiecare faptă se vor da pe faţă bunătatea şi iubirea şi, când fiecare lucrător îşi va ocupa cu credincioşie locul rânduit, rugăciunea lui Hristos pentru unitatea urmaşilor Săi va primi răspuns, iar lumea va şti că ei sunt ucenicii Săi.” – Ellen G. White, Slujitorii Evangheliei, ed. 2004, p. 359

Pentru studiu suplimentar: Profeţi şi regi, cap. 6, „Ruperea împărăţiei”; Faptele apostolilor, cap. 29, „Solie de avertizare şi îndemn”.

BIBLIA ŞI CARTEA ISTORIA MÂNTUIRII – STUDIU LA RÂND

Biblia: Apocalipsa 8-14
1. Ce nu pot să facă idolii la care se închină oamenii nepocăiţi?
2. Când se va sfârşi taina lui Dumnezeu?
3. Ce anume ştie Diavolul, de când a fost aruncat pe pământ?
4. Ce anume nu poate învăţa nimeni, cu excepţia celor o sută patruzeci şi patru de mii?

Istoria mântuirii, capitolul 33
5. Ce efect a avut cuvântarea de apărare a lui Petru asupra preoţilor, conducătorilor şi poporului?

Aici puteţi asculta cartea Istoria Mântuirii (Audio) sau Istoria Mântuirii – Ellen G. White (Audio)

Ştirea misionară video pentru Şcoala de Sabat poate fi descărcată şi vizionată accesând una dintre următoarele adrese de Internet: resurse.adventist.pro (secţiunea „Şcoala de Sabat” din meniul „Departamente”) sau YouTube (canalul „Şcoala de Sabat”).
Ştirile de Sabat video pot fi vizionate sau descărcate de pe adresa de Internet: Biserica Adventistă – Zona Muntenia (secţiunea „Ştirile de Sabat”) sau YouTube (canalul „Conferinta Muntenia – Biserica Adventista de Ziua a Saptea”).
De pe YouTube se poate descărca cu YTD Video Downloader.

Alte resurse veţi mai găsi şi la pagina primei şi ultimei lecţii din trimestru!