„El va întoarce inimile…”

Viaţa noastră parcurge anumite etape. Uneori, acestea trec cu bine; alteori, nu. Uneori, familia rămâne intactă şi puternică; alteori, devine fragilă sau chiar se destramă.

Oricare ar fi etapa, oricare ar fi situaţia în care ne aflăm noi sau familia în acest moment, trebuie să trăim în lumina făgăduinţelor lui Dumnezeu, să ne prindem de ele cu toată inima, cu tot sufletul şi cu toată puterea, pentru că ele sunt singura noastră speranţă. Dar ce speranţă măreaţă! Cuvântul lui Dumnezeu conţine făgăduinţe pe care, oricare ar fi situaţia, putem să le invocăm pentru noi personal, pentru cei dragi şi pentru biserica din care facem parte.

În această săptămână, ne vom opri atenţia asupra câtorva istorisiri, făgăduinţe şi experienţe biblice. Vom căuta să extragem lecţii pentru noi, astăzi, indiferent de contextul în care ne aflăm. Pentru că, indiferent cine eşti, unde eşti şi ce etapă a vieţii parcurgi, cu siguranţă ai lupte, temeri şi îngrijorări. Din fericire, ne închinăm unui Dumnezeu care nu numai că ştie cu ce ne confruntăm, ci are totul sub control, putem fi siguri.

1. Compară profeţia venirii lui Ilie cu referirile din Noul Testament la acest eveniment. Maleahi 4:5,6; Matei 11:14,15; 17:10; Marcu 6:15; Luca 1:17

În zilele lui Maleahi, apelul adresat de Dumnezeu poporului, „întoarceţi-vă la Mine, şi Mă voi întoarce şi Eu la voi”, a fost întâmpinat cu arogantul răspuns: „în ce trebuie să ne întoarcem?” (Maleahi 3:7). Întristat, profetul a anunţat o nouă ocazie de redeşteptare. Amintind de reforma începută de Ilie (1 Regi 18:37), Maleahi a profetizat că acesta va veni din nou pentru a „întoarce inima părinţilor spre copii şi inima copiilor spre părinţii lor” (Maleahi 4:6).

O tradiţie iudaică spunea că Ilie avea să apară personal ca vestitor al lui Mesia (vezi Matei 17:10; Marcu 6:15). Totuşi Noul Testament îl prezintă pe Ioan Botezătorul ca împlinire a acestei profeţii (Matei 11:14,15; Luca 1:17).

2. Ce crezi că înseamnă expresia „va întoarce inima”?

Sunt posibile mai multe aplicaţii pentru aceste texte:

Împăcarea poporului Israel cu Domnul. Dumnezeu, ca Tată (Isaia 63:16) S-a întors de la mânia Lui faţă de copiii Săi (Mica 7:18,19) şi îi cheamă să se întoarcă la El (Isaia 44:22; Maleahi 3:7).

Restabilirea legăturii între generaţia tânără şi strămoşii ei credincioşi, prin înnoirea legământului. Chemarea profetică adresată poporului lui Dumnezeu, de a urma credinţa patriarhilor, a fost dată în repetate rânduri în Vechiul Testament. Dacă ţara avea să mai fie un loc binecuvântat pentru ei depindea în mod direct de credincioşia lor faţă de legământ (Deuteronomul 4:29-31).

Refacerea şi înnoirea relaţiilor de familie. Relaţiile părinte-copil sunt o expresie practică a credincioşiei faţă de legământul cu Dumnezeu. De împlinirea îndatoririlor ca părinţi sau copii era legată păstrarea ţării şi a binecuvântărilor (Proverbele 2:21).

Care este legătura dintre refacerea relaţiei cu Dumnezeu şi refacerea relaţiilor din familia noastră?

Introducerea închinării la Baal de către Izabela, soţia sidoniană a regelui Ahab, a grăbit declinul moral al lui Israel. Învăţăturile lui Dumnezeu care înălţau căsătoria, familia şi sexualitatea aşa cum au fost ele hotărâte de Dumnezeu au fost puse în umbră de practici ca incestul, prostituţia şi alte perversiuni sexuale. Pe acest câmp de luptă cu privire la închinare a păşit Ilie. Numele lui, „Iehova este Dumnezeul meu”, era o mustrare directă pentru închinarea la Baal.

3. Ce experienţă a sa a făcut ca Ilie să fie asociat cu răsturnarea credinţelor păgâne şi cu aducerea unei vieţi noi pentru familii? 1 Regi 16:29 – 17:24; Luca 4:25,26

După ce a anunţat seceta, Ilie a fost „dat în urmărire”. Dumnezeu l-a adăpostit într-un loc la care nimeni nu s-ar fi gândit – la o văduvă sărmană din Sarepta Sidonului, aproape de oraşul natal al Izabelei. Ilie a întâmpinat-o pe văduvă cu un test sever – să folosească ultimele rămăşiţe de ulei şi de făină ca să-l hrănească pe el şi apoi să se încreadă în Dumnezeu pentru viitor. Credinţa ei a devenit legendară. Isus însuşi avea să o laude peste veacuri (Luca 4:26). Când uleiul şi făina i-au ajuns apoi pentru multe zile, femeia a înţeles mai mult despre Iehova. Când fiul ei s-a îmbolnăvit şi a murit, modul în care şi-a exprimat durerea, reflecta religia ei şi a celor din jur, credinţe pervertite care ajunseseră şi în Israel – că păcatul unui om putea să impună jertfirea copiilor (1 Regi 17:18; Ieremia 19:5; Mica 6:7).

4. Ce efect a avut învierea fiului văduvei asupra experienţei ei spirituale? Ce putem învăţa din cuvintele ei? 1 Regi 17:24

Răspunsul mamei descoperă efectul mesajului lui Ilie. Credinţa în Dumnezeu şi în Cuvântul Său ia naştere în inima ei atunci când, prin puterea Lui, viaţa este redată şi familia este reunită. Astăzi, mulţi sunt de acord cu învăţăturile când sunt predicate, dar în experienţa lor spirituală sunt căldicei, încropiţi. Însă, când adevărurile Cuvântului sunt trăite personal şi în relaţiile din cămin au loc reînviorarea şi refacerea, inima este cu adevărat convinsă.

Ce reunire a familiei aştepţi încă? De care făgăduinţe ale lui Dumnezeu te prinzi ca să îţi păstrezi speranţa pentru aceasta?

5. Despre ce este vorba în următoarele versete? Deşi contextul diferă, cum poţi aplica principiile acestea în viaţa ta de familie? 1 Regi 18:20-45

Pe Carmel, Ilie dorea din toată inima o reînnoire a legământului din partea poporului său, o întoarcere la credinţa părinţilor lor, care să le aducă vindecare în viaţa personală, în familie şi în ţară.

Ceasul jertfei de seară. După ce preoţii păgâni au eşuat cu jertfele lor, a venit rândul lui Ilie. A ales în mod deliberat momentul din zi. Trebuia să atragă atenţia asupra planului de mântuire al lui Dumnezeu descoperit în serviciile de la sanctuar (compară cu Exodul 29:41). Invitaţia: „Apropiaţi-vă de mine!” (1 Regi 18:30) ne aminteşte de invitaţia adresată păcătoşilor de Mântuitorul (Matei 11:28). Părinţii îndureraţi de răzvrătirea sau de rătăcirea unuia dintre copii pot avea certitudinea că Dumnezeu îl urmăreşte cu dragostea Sa aşa cum i-a urmărit pe israeliţi. Dumnezeu intervine neîncetat pentru a-i atrage la El pe cei rătăciţi.

În timpul nostru, concentrarea lui Ilie asupra altarului lui Iehova îşi găseşte echivalentul în altarul familiei, unde este înălţat Isus şi harul Său mântuitor. Altarul familial este o ocazie de a vorbi cu El în rugăciune, de a vorbi despre El unii cu alţii, de a primi din nou darul mântuirii Lui şi de a-i da inimii noastre timp să reflecte asupra învăţăturilor Lui.

Răspunsul pe care l-a cerut Ilie avea să fie semnul că Dumnezeu îi primea pe israeliţi înapoi la Sine. El spune: „Pentru ca să cunoască poporul acesta că Tu … le întorci astfel inima spre ” (1 Regi 18:37, NKJV). Noi nu ne putem întoarce singuri inima spre Dumnezeu; noi nu putem decât să răspundem harului Său, pe care ni-l dă fără plată.

Focul atotmistuitor a căzut nu asupra celor vinovaţi, ci asupra jertfei, arătând înainte spre Isus, care S-a „făcut păcat pentru noi, ca noi să fim neprihănirea lui Dumnezeu în El” (2 Corinteni 5:21). Pentru că nu au răspuns la chemarea lui Dumnezeu, preoţii falşi au fost executaţi. Atunci, ploaia înviorătoare a pus capăt blestemului venit asupra ţării.

În ce condiţii este căminul tău „altar”? În ce mod specific poţi să „rezideşti altarul” din casa ta, dacă este nevoie să fie rezidit?

Pe lângă anunţul îngerului Gabriel (Luca 1:17) şi confirmarea lui de către Isus ca fiind Ilie cel prezis (Matei 11:14; 17:12,13), scriitorii Evangheliei afirmă că Ioan Botezătorul a fost „solul” trimis pentru a pregăti calea Domnului (Matei 11:10; Marcu 1:2; Luca 7:27; compară cu Maleahi 3:1).

6. În ce fel a fost mesajul lui Ioan o chemare de „întoarcere a inimilor”? Matei 3:2,8; 14:4; Marcu 1:4; Luca 3:3,8,9,11,13,14

La fel ca agricultorul care ară pământul tare ca să-l pregătească pentru a primi sămânţa, Ioan a denunţat păcatul şi i-a îndemnat pe păcătoşi să se pocăiască. Fără o atentă cercetare de sine, fără conştientizarea stării reale în care ne aflăm, prin natura noastră, nu simţim nicio nevoie după ceva mai bun. Mesajul lui Ioan i-a întors pe oameni către sfinţenia poruncilor lui Dumnezeu şi către nevoia lor după neprihănirea Sa desăvârşită. Pocăinţa autentică este întotdeauna marcată de umilinţă şi de rugăciune, prin care îi cerem lui Dumnezeu ajutorul pentru a ne schimba comportamentul. Expunând ipocrizia egoistă şi superficialitatea celor care pretindeau că îl au ca tată pe Avraam, el a căutat să-i facă să înţeleagă semnificaţia mai profundă a credinţei părinţilor lor.

7. Cum a pregătit mesajul lui Ioan calea pentru Isus? Ioan 1:35-37; 3:27-30

Lui Ioan i-a fost descoperit că Isus era Mielul lui Dumnezeu. Când L-a prezentat pe Isus în felul acesta (Ioan 1:29,36), el, în mod literal, a întors poporul la Domnul. Andrei şi un alt ucenic, evanghelistul Ioan care a scris despre ziua aceea, au plecat de lângă Ioan Botezătorul şi au devenit ucenici ai lui Isus. Mesajul lui Ilie nu doar că îndreaptă atenţia spre pocăinţă, ci îl şi identifică pe Acela care mântuieşte din păcat, trezeşte entuziasmul faţă de El şi îi conduce pe omeni la El.

Dacă Ioan Botezătorul ar intra în casa ta, ce crezi că ţi-ar spune?

Într-un anumit sens, noi, adventiştii, ne vedem în rolul lui Ioan Botezătorul. Vestitorul reformei şi al pocăinţei a căutat să pregătească astfel calea pentru prima venire a lui Isus; noi, ca biserică, trebuie să facem acelaşi lucru pentru a doua Sa venire.

8. Citeşte cu rugăciune următorul pasaj. Cum sintetizează aceste cuvinte mesajul nostru? Luca 1:17

Tatăl ceresc a întors inimile copiilor Săi către Sine, dar şi către cei de alături, prin crucea lui Hristos. Mesajul lui Ilie cheamă familiile să creadă această extraordinară veste bună (2 Corinteni 5:18-21; compară cu Efeseni 2:11-18) şi să se lase umplute de har, în timp ce Duhul Sfânt aduce rodul dragostei în inima lor.

Lumea are nevoie disperată de o demonstraţie în ce priveşte angajamentul durabil şi devotamentul neşovăielnic faţă de Dumnezeu. Prin harul lui Dumnezeu, familiile creştine pot oferi o astfel de mărturie. Totuşi să nu uităm că mesajul pe care îl avem de dus lumii este şi pentru noi. Până când principiile Evangheliei, de unitate, de dragoste şi de sacrificiu de sine, nu se manifestă între noi şi în special în familiile noastre, nu vom avea puterea de a le duce altora acest mesaj. Cele mai elocvente predici, cele mai logice prezentări biblice nu sunt de ajuns. Lumea are nevoie să vadă manifestate în viaţa noastră şi în viaţa familiei noastre pocăinţa, întoarcerea inimilor, dragostea şi consacrarea despre care predicăm. Aşa cum Ioan Botezătorul a avut o putere care a schimbat vieţi şi care i-a făcut predicarea eficientă, şi noi avem aceeaşi putere prin harul lui Dumnezeu, dar numai în măsura în care suntem dispuşi să colaborăm cu El.

Prin Isus, noi facem parte din familia cerească (Efeseni 3:15). Astfel, fie că avem o familie formată dintr-un singur membru sau una mare, noi suntem chemaţi să fim martori pentru Dumnezeul pe care declarăm că îl slujim şi nimic nu poate face mărturia noastră mai eficientă decât a arăta lumii cum poate fi o familie, indiferent cât de mare sau de mică, prin puterea Evangheliei.

Ce poţi face ca să le arăţi celor apropiaţi (din familia ta sau din afara ei) că îi iubeşti şi că îţi pasă de ei?

„Mesajul nostru trebuie să fie la fel de direct ca acela al lui Ioan. El a mustrat regi pentru nelegiuirea lor. În ciuda pericolului în care se afla viaţa lui, el nu a îngăduit niciodată ca adevărul să-i zăbovească pe buze. Lucrarea noastră în acest veac trebuie să fie făcută cu tot atâta credincioşie.” – Comentariile Ellen G. White, Comentariul biblic AZŞ, vol. 4, p. 1184

STUDIU SUPLIMENTAR:

Ellen G. White, Profeţi şi regi, cap. 11 – „Carmel”, pp. 143-154;

Hristos, Lumina lumii, cap. 10 – „Glasul care strigă în pustie”, pp. 97-108.

BIBLIA ŞI CARTEA EVANGHELIZARE – STUDIU LA RÂND

Biblia: 1 Samuel 10-16
1. Cu ce muncă se îndeletnicea Saul după ce fusese ales împărat?
2. Despre cine a spus Samuel că era împăratul lui Israel înainte de alegerea lui Saul?
3. După ce criteriu obişnuia Saul să-şi recruteze oamenii de război?
4. Ce alte calităţi avea David, pe lângă criteriul urmărit de Saul?

Evanghelizare, subcapitolul „Nevoia de evanghelişti”
5. Ce îndrumare a fost dată în privinţa timpului şi a energiei folosite pentru înfiinţarea de sanatorii, magazine alimentare şi restaurante?

Aici puteţi citi cartea Evanghelizare de Ellen G. White.
Descarcă cartea Evanghelizare.pdf

Ştirile de Sabat (video), pot fi vizionate sau descărcate de pe adresa de Internet: Biserica Adventistă – Zona Muntenia secţiunea „Ştirile de Sabat”, sau de pe YouTube canalul: „Conferinta Muntenia – Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea”, meniul: Videoclipuri.

Ştirea misionară video pentru Şcoala de Sabat poate fi descărcată şi vizionată accesând una dintre următoarele adrese de Internet: resurse.adventist.pro, meniul „Departamente”, secţiunea „Şcoala de Sabat”, sau de pe YouTube canalul: „Şcoala de Sabat” meniul: Videoclipuri.

Alte resurse veţi mai găsi şi la pagina primei lecţii din trimestru!

Cuvinte cheie: descarcă, descarca, download Comentarii pentru zecimi şi daruri 2019