O judecată sănătoasă

Terapia cognitiv-comportamentală este în prezent una dintre formele de tratament cele mai utilizate în afecţiunile psihice şi se bazează pe supoziţia că cele mai multe probleme psihice se remediază prin identificarea şi modificarea percepţiilor, gândurilor şi comportamentelor eronate şi disfuncţionale. Oamenii care suferă de depresie tind să interpreteze faptele negativ; oamenii care suferă de anxietate tind să privească viitorul cu nelinişte; cei care au o stimă de sine scăzută amplifică succesul altora şi micşorează succesul personal. Prin urmare, terapia cognitivcomportamentală îi învaţă pe oameni să identifice şi să înlocuiască modul de gândire nesănătos cu gânduri care promovează un comportament adecvat şi care elimină comportamentul nedorit.

Biblia ne învaţă despre legătura dintre gânduri şi fapte (Luca 6,45). Tiparele de gândire orientate spre bine sunt sănătoase şi, mai mult decât atât, ne oferă şansa de a ne păstra integritatea: „În adevăr, cei ce gândesc răul se rătăcesc, dar cei ce gândesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie” (Prov. 14,22). Săptămâna aceasta, vom studia câteva adevăruri biblice care ne pot ajuta să controlăm activitatea minţii noastre, prin acceptarea lui Hristos ca Domn al minţii noastre.

1. Citeşte Marcu 7,21-23 şi Luca 6,45. Ce ne spun textele acestea despre ideea de a ne controla faptele, acţiunile, cuvintele, dar mai ales gândurile?

Oamenii care suferă de tulburări de autocontrol nu reuşesc să-şi stăpânească impulsul de a fura, de a ataca oamenii sau de a juca jocuri de noroc. Medicii psihiatri ştiu că aceste impulsuri sunt de multe ori precedate de un anume gând (sau de o serie de gânduri), care declanşează comportamentul nedorit. De aceea, pacienţii sunt învăţaţi să identifice gândul respectiv, să îl înlăture imediat şi să îşi îndrepte mintea în altă parte. Prin acest procedeu, ei reuşesc să-şi stăpânească gândurile şi să evite faptele la care îi conduc aceste gânduri.

Este adevărat că păcatele sunt adeseori precedate de anumite gânduri (aşa acţionează ispita). Fiecare creştin are îndatorirea de a învăţa să identifice, cu ajutorul lui Dumnezeu, factorii declanşatori ai acestui proces, întrucât zăbovirea asupra unor gânduri rele duce aproape inevitabil la păcat.

2. Ce metodă alternativă ne propune Pavel pentru tratarea comportamentului imoral? Rom. 8,5-8

Pavel ne arată că mintea şi comportamentul se află într-o legăturăstrânsă. Mintea plină de Duhul Sfânt va căuta să facă fapte bune, pe când mintea stăpânită de păcat va avea ca rod fapte păcătoase. Nu este suficient să ne schimbăm comportamentul de dragul aparenţelor sau ca să ne arătăm neprihăniţi. Inima (mintea) trebuie să fie transformată, altminteri roadele vor arăta care este adevărata ei stare.

„Trebuie să fim mereu conştienţi de puterea înălţătoare a gândurilor curate şi de influenţa dăunătoare a gândurilor rele. Să ne îndreptăm gândurile spre lucrurile sfinte. Gândurile noastre să fie curate şi adevărate; fiindcă sufletul nostru este în siguranţă numai dacă gândim aşa cum trebuie.” – Ellen G. White, The Signs of the Times, 23 august 1905

Să presupunem că ai fi solicitat să îţi exprimi public gândurile pe care le-ai avut în ultimele 24 de ore. Ce ai spune? Cât de stânjenit ai fi? Ce îţi spune acest răspuns despre schimbările pe care ai nevoie să le faci?

Ce gânduri te sperie cu adevărat? Cum poţi să înveţi să ai încredere în Domnul, în pofida acestei frici? În definitiv, nu este puterea Domnului ai mare decât toate lucrurile care te ameninţă? Gandurile ne pot aduce multă suferinţă. Psihologul Philip Zimbardo, în cartea Psychology and Life, povesteşte despre cazul unei tinere care a fost adusă la spital pentru că era îngrozită de gândul morţii. După primele consultaţii, s-a constatat că femeia nu suferea de vreo boală, însă a fost internată, ca să fie ţinută sub observaţie. După câteva ore a murit.

Cercetările ulterioare au descoperit că, în urmă cu mai mulţi ani, un vrăjitor îi prezisese că va muri la douăzeci şi trei de ani. Femeia a murit cu o zi înainte de a împlini această vârstă, din cauză că a intrat în panică. Nu există nicio îndoială că oamenii au mult de suferit din cauza gândurilor lor negative; de aici înţelegem cât de important este să avem o gândire sănătoasă (vezi secţiunea de mâine).

De asemenea, nu trebuie să uităm un lucru: noi putem să influenţăm negativ gândurile altora prin exprimarea gândurilor noastre negative. Cuvintele au o mare putere atât spre bine, cât şi spre rău. Cuvintele fie înalţă, fie coboară. Ele răspândesc în jur viaţă sau moarte. Cât de atenţi trebuie să fim cu gândurile şi cu sentimentele pe care le exprimăm!

3. Ce ne spune Scriptura despre puterea de a-i influenţa negativ pe oameni? Fapte 14,2; 15,24; Galateni 3,1.

„Dacă nu-ţi simţi inima uşoară şi voioasă, nu vorbi despre simţămintele tale. Nu arunca nicio umbră asupra vieţilor altora. O religie rece, fără soare, nu atrage niciodată suflete la Hristos. Le îndepărtează de El în plasele pe care Satana le-a întins pentru picioarele celor rătăcitori.” – Ellen G. White, Divina vindecare, pag. 488

Adu-ţi aminte de situaţiile în care nişte simple „cuvinte” te-au făcut să te simţi foarte rău. Cum poţi evita să rosteşti cuvinte care pot avea un astfel de efect asupra altcuiva?

4. Care este mesajul fundamental pe care ni-l transmite Pavel în Filipeni 4,8? Care este cheia aplicării cuvintelor lui? Vezi şi 2 Petru 3,1.2.

Memorarea, repetarea şi aprofundarea cuvintelor Bibliei sunt marile binecuvântări spirituale pe care le avem la dispoziţie şi constituie o metodă sigură de a ne forma „o minte sănătoasă”, după cum spune Petru. Mulţi oameni au primit binecuvântări preţioase prin întipărirea în memorie a textelor biblice. Când erau înclinaţi să se îngrijoreze, să se îndoiască, să se teamă sau să fie nemulţumiţi sau când erau ispitiţi, ei repetau textele în gând şi simţeau pace şi alinare prin puterea Duhului Sfânt.

În momentul de faţă, Biblia are foarte mulţi „rivali” ademenitori (te levizorul, computerul etc.) şi generaţia actuală este ispitită să o dea deoparte. De aceea, este necesar să luăm o hotărâre fermă de a citi şi de a medita zilnic la Cuvântul lui Dumnezeu. Scriptura este singurul mijlocde protecţie reală faţă de atacurile distracţiilor lumeşti asupra gândirii noastre.

Rugăciunea este o altă metodă prin care putem să ne păstrăm mintea departe de necazuri. În timp ce vorbim cu Dumnezeu, şansele sunt mici să nutrim gânduri egoiste, de lăcomie etc. Formarea obiceiului de a ne ruga este un mijloc sigur de protecţie faţă de gândurile rele şi, totodată, faţă de faptele rele. Biblia ne spune clar: Dumnezeu ţine cont de gândurile noastre, deoarece gândurile ne influenţează cuvintele, faptele şi starea generală.

Dumnezeu vrea să avem gânduri bune (o „minte sănătoasă”), deoarece ele ne fac bine atât pe plan fizic, cât şi pe plan mintal. Vestea bună este că meditaţia la cuvintele Bibliei, rugăciunea şi alegerile bazate pe călăuzirea Duhului Sfânt ne ajută să ne menţinem mintea şi inima îndreptate spre lucrurile care ne înalţă şi pe noi, şi pe cei din jurul nostru.

Citeşte încă o dată Fil. 4,8. Alcătuieşte o listă cu lucrurile, adevărate, curate, vrednice de iubit etc. Ce lucruri ai reuşit să incluzi în listă? Care este elementul lor comun? Adulista la grupa Şcolii de Sabat şi prezint-o în faţa celorlalţi.

5. Citeşte 1 Împ. 8,39; Ps. 19,14; 1 Cron. 28,9 şi 1 Sam. 16,7. Ce idee subliniază aceste texte? Ce efect ar trebui să aibă acest adevăr asupra noastră şi asupra gândirii noastre? Ce sentiment îţi inspiră acest adevăr: de nelinişte, de teamă, de speranţă? De ce?

Cuvântul inimă este deseori folosit în Biblie cu sensul de sediu al gândurilor şi al emoţiilor (vezi Mat. 9,4). Numai Dumnezeu are acces la activitatea tainică a minţii noastre, la intenţiile noastre, la dorinţele noastre ascunse. Nimic, nici măcar gândurile de o clipă, nu trec neobservate de Creatorul nostru. Faptul că Dumnezeu ştie ce se întâmplă în sufletul nostru este un avantaj. Când suntem prea descurajaţi ca să mai rostim o rugăciune, Dumnezeu ştie acest lucru. Oamenii nu văd decât înfăţişarea şi purtarea şi, pe baza observaţiilor făcute, încearcă să deducă ce e în mintea unui om, dar Dumnezeu cunoaşte gândurile în profunzimea lor.

La fel ca oamenii, Satana şi îngerii lui pot face observaţii, pot asculta şi pot bănui ce se petrece în interiorul minţii noastre. „Satana nu ne poate citi gândurile, însă el vede faptele noastre, aude cuvintele pe care le rostim; apoi, pe baza experienţei lui îndelungate cu membrii familiei omeneşti, îşi adaptează ispitele pentru a profita de slăbiciunile noastre de caracter.” – Ellen G. White, The Review and Herald, 19 mai 1891

Atunci când iei decizii (legate de viaţa personală sau de locul de muncă), atunci când te gândeşti la alţi oameni, opreşte-te un moment şi înalţă în gând o rugăciune la Dumnezeu. Bucură-te de privilegiul de a sta de vorbă personal cu El. Nicio fiinţă din univers nu poate „intercepta” această convorbire. Când Îi vei permite lui Hristos să ia în stăpânire gândirea ta, vei fi ocrotit de ispite şi vei primi binecuvântări spirituale. Prin aceasta, vei reuşi să ai o relaţie mai strânsă cu Domnul.

Cum te-a ajutat studiul acesta să înţelegi mai bine îndemnul Bibliei de a nu-i judeca pe alţii? De câte ori ţi s-a întâmplat ca oamenii să-ţi judece greşit motivele inimii? De ce este important să nu-i judeci, la rândul tău, pe alţii?

6. Ce lucruri suntem îndemnaţi să facem pentru a avea parte de viaţa pe care ne-a promis-o Hristos? Col. 3,1-17

Pasajul acesta ne duce la rădăcina comportamentului moral sau imoral: inima şi mintea. Totodată, el arată spre Singurul care poate să ne facă buni, prin luarea în stăpânire a gândurilor noastre: Isus Hristos. „Pacea lui Hristos… să stăpânească în inimile voastre” (Col. 3,15). Îndemnuri precum „gândiţi-vă la lucrurile de sus”, „îmbrăcaţi-vă cu dragostea”, „pacea lui Hristos să stăpânească în inimile voastre”, „Cuvântul lui Hristos să locuiască din belşug în voi” ne arată că ferirea de păcat şi dobândirea virtuţilor ţin de alegerea personală, de pregătirea personală continuă, şi nu de inspiraţia de moment. Păcatul poate fi biruit numai prin îndreptarea gândurilor şi a sentimentelor noastre spre lucrurile de sus. Hristos este sursa trăsăturilor bune de caracter. Numai El poate aduce pacea în mintea noastră.

De aceea, mintea, centrul de control al existenţei noastre, trebuie să-i fie încredinţată lui Isus, pentru a o păzi. Lucrul acesta este esenţial pentru dezvoltarea caracterului şi nu poate fi lăsat la voia întâmplării. Tendinţele spre păcat şi mediul corupt ne împiedică să dobândim curăţia în gândire. Dar Domnul nu ne părăseşte. El oferă ajutor şi ocrotire tuturor celor care le cer. „Dacă gândurile noastre sunt îndreptate fără încetare spre Dumnezeu, vor fi călăuzite de iubirea şi puterea divină.” – Ellen G. White, Minte, caracter şi personalitate, vol. 2, pag. 669 Uneori, suntem ispitiţi în toiul unei lupte spirituale şi constatăm că ne este greu să alungăm gândurile rele. În acele clipe, putem să mergem în alt loc, putem să schimbăm activitatea sau putem să căutăm compania cuiva. Schimbările acestea ne oferă ocazia de a ne ruga şi de a primi încurajare.

Gândirea este un proces misterios al minţii. Oamenii nu au reuşit încă să îi dea o definiţie exactă sau să descrie modul în care se desfăşoară. În cele mai multe cazuri, noi singuri alegem la ce vrem să ne gândim. Gândurile se pot schimba într-o clipă. Noi trebuie doar să alegem să le schimbăm. (Există totuşi unele cazuri în care bolile mintale pot afecta capacitatea unui om de a-şi schimba gândurile şi de aceea asistenţa de specialitate se poate dovedi extrem de benefică.) Ce faci cu gândurile tale? Ce vei face data viitoare când îţi vor veni în minte gânduri rele?

„Mai preţioasă decât aurul din Ofir este puterea gândirii corecte! Trebuie să punem un mare accent pe controlul gândurilor noastre. … Orice gând necurat întinează sufletul, toceşte sensibilitatea morală şi tinde să şteargă impresiile făcute de Duhul Sfânt. El ne întunecă vederea spirituală în aşa măsură, încât nu mai putem privi la

Dumnezeu. Domnul poate să ierte şi îl iartă pe păcătosul pocăit; însă, chiar dacă este iertat, sufletul este întinat. Orice necurăţie în vorbire şi în gândire trebuie evitată de cel care doreşte să discearnă clar adevărul spiritual. … Trebuie să folosim orice mijloc pe care ni l-a pus Dumnezeu la dispoziţie pentru a ne stăpâni gândurile şi pentru a cultiva gânduri curate. Trebuie să aducem gândurile noastre în armonie cu gândul lui Hristos. Adevărul Său ne va sfinţi trupul, sufletul şi spiritul şi vom fi ajutaţi să ne ridicăm deasupra ispitei.” – Ellen G. White, The Signs of the Times, 23 august 1905

Întrebări pentru discuţie

1. În cadrul grupei, prezintă lista alcătuită la secţiunea de marţi a studiului şi compar-o cu listele celorlalţi membri ai grupei. Ce poţi învăţa de la ei?

2. Ce înseamnă cuvintele „orice gând îl facem rob ascultării de Hristos”? (2 Cor. 10,5) Cum putem să facem acest lucru?

3. Ce efect au internetul, emisiunile TV, lectura, reclamele etc. asupra minţii tale? În ce măsură îţi afectează ele gândirea şi comportamentul?Ai ajuns cumva să crezi că ceea ce citeşti şi ceea ce vezi nu îţi afectează gândirea?

4. Ce anume din modul în care te porţi trădează gândurile pe care le cultivi? Cum exprimă limbajul trupului ceea ce se petrece în interiorul tău?

5. Ce sfat i-ai oferi unei persoane care are un comportament impulsiv? Ce făgăduinţe îi poţi citi din Biblie? De ce este important să îi vorbeşti despre iertarea oferită de Isus şi despre faptul că El ne primeşte? Cum poţi să o ajuţi să nu cadă în disperare totală, să nu creadă că relaţia ei cu Dumnezeu este deficitară din cauză că nu a obţinut biruinţa pe care o dorea? Cum poţi să o ajuţi să înveţe să nu renunţe niciodată la încrederea în făgăduinţele lui Dumnezeu, chiar dacă se simte nevrednică?

6. Cât de atent eşti la cuvintele tale? Ai reuşit să înţelegi că ele îţi exprimă gândurile? Ce poţi face pentru a te asigura că vorbele tale exercită o influenţă spre bine, şi nu spre rău?