De la citire la înţelegere

Biserica noastră a luat naştere ca urmare a înţelegerii profeţiilor din cartea lui Daniel, studiul nostru pentru acest trimestru. Încă de la început ar trebui să ţinem cont de câteva elemente care să fie ca o călăuză în studiu.

În primul rând, întotdeauna să ne amintim că Hristos este centrul cărţii Daniel, ca, de altfel, al întregii Biblii.

În al doilea rând, cartea Daniel este organizată într-un mod care ne ajută să îi înţelegem frumuseţea literară şi, mai ales, pe ce anume se concentrează.

În al treilea rând, noi trebuie să înţelegem deosebirea dintre profeţiile clasice şi cele apocaliptice. Acest lucru ne va ajuta să observăm deosebirea dintre profeţiile lui Daniel şi ale altor proroci, precum Isaia, Amos şi Ieremia.

În al patrulea rând, când studiem profeţiile legate de timp din cartea lui Daniel trebuie să înţelegem că schema profetică din Daniel se întinde pe perioade lungi de timp şi este măsurată conform principiului un an pentru o zi.

În al cincilea rând, trebuie să accentuăm faptul că Daniel nu transmite doar informaţie profetică, ci această carte este foarte relevantă pentru viaţa noastră personală astăzi.

1. În ce mod este prezentat Hristos ca fiind subiectul principal al Scripturii? Luca 24:25-27; Ioan 5:39; 2 Corinteni 1:19,20

Isus este subiectul principal al Scripturii şi aici este inclusă şi cartea Daniel. Capitolul 1 ne arată, deşi în mod restrâns şi incomplet, experienţa lui Daniel care se aseamănă cu experienţa lui Hristos, care a părăsit cerul şi a venit în această lume păcătoasă să înfrunte puterile întunericului. Daniel şi prietenii lui sunt înzestraţi cu înţelepciune ca a lui Hristos pentru a face faţă provocărilor din cultura babiloniană. Capitolul 2 prezintă o descriere a pietrei din timpul sfârşitului, arătând că, în final, împărăţia lui Hristos va înlocui toate împărăţiile lumii. Capitolul 3 ni-L descoperă pe Hristos care păşeşte alături de slujitorii Lui credincioşi în cuptorul cu foc. În capitolul 4, vedem cum Dumnezeu îl îndepărtează pe Nebucadneţar de la conducere pentru o vreme, ca să îl facă să înţeleagă că „cerul stăpâneşte” (Daniel 4:26, NKJV). Expresia „cerul stăpâneşte” ne reaminteşte că Hristos, ca „Fiu al omului” (Daniel 7:13), va primi stăpânirea şi împărăţia (Daniel 7). Capitolul 5 prezintă moartea împăratului Belşaţar şi cucerirea Babilonului de către perşi în timpul unei nopţi de petrecere şi dezmăţ, episod ce prefigurează înfrângerea lui Satana şi distrugerea Babilonului spiritual de Hristos şi îngerii Lui la sfârşit. Capitolul 6 vorbeşte despre complotul împotriva lui Daniel, situaţie care se aseamănă cu acuzaţiile false aduse împotriva lui Isus de mai-marii preoţilor. Împăratul Darius încearcă, dar fără succes, să îl salveze pe Daniel, la fel cum Pilat a încercat să îl salveze pe Isus (Matei 27:17-24). Capitolul 7 îl prezintă pe Hristos ca Fiu al omului care primeşte împărăţia şi domnia. Capitolul 8 îl arată ca Mare-Preot în sanctuarul din ceruri, iar capitolul 9 îl prezintă ca victimă de sacrificiu, moartea Sa întărind, reînnoind legământul între Dumnezeu şi poporul Său. Capitolele 10-12 îl prezintă pe Hristos ca voievodul (în engl.: prinţul) Mihail, care luptă împotriva forţelor răului şi îl salvează pe poporul lui Dumnezeu de sub puterea morţii. Deci Hristos este în centrul cărţii Daniel. În fiecare capitol al cărţii este o experienţă sau o idee care ne îndreaptă spre Hristos.

Cum putem să îl păstrăm pe Hristos în centrul atenţiei în viaţa noastră, chiar în încercări, în lupte, dar şi în momentele de bucurie şi prosperitate? De ce este important acest lucru?

Modul de aranjare a secţiunii aramaice a cărţii Daniel, capitolele 2-7 (anumite părţi din Daniel au fost scrise în ebraică şi altele în aramaică), ne arată următoarea structură, care, la rândul ei, consolidează ideea de mesaj central al acestei secţiuni şi al cărţii:

A. Visul lui Nebucadneţar despre patru împărăţii (Daniel 2)
B. Dumnezeu îi eliberează pe prietenii lui Daniel din cuptorul aprins (Daniel 3)
C. Judecata asupra lui Nebucadneţar (Daniel 4)
C’. Judecata asupra lui Belşaţar (Daniel 5)
B’. Dumnezeu îl eliberează pe Daniel din groapa cu lei (Daniel 6)
A’. Visul lui Daniel despre patru împărăţii (Daniel 7)

Această structură literară pune în evidenţă punctul central, notat aici cu C şi C’ (Daniel 4 şi 5): Dumnezeu îi ia împărăţia lui Nebucadneţar (temporar) şi lui Belşaţar (permanent). Astfel, în capitolele 2-7 accentul cade pe suveranitatea iui Dumnezeu asupra împăraţilor pământului – El îi aduce la putere şi El îi îndepărtează.

O metodă eficientă de a transmite un mesaj şi de a demonstra o idee este repetiţia. Dumnezeu îi dă lui Faraon două vise despre viitorul apropiat al Egiptului care transmit aceeaşi idee: şapte ani de prosperitate urmaţi de şapte ani de foamete (Geneza 41:1-7).

Dumnezeu foloseşte repetiţia şi în cartea Daniel. Există patru cicluri profetice, repetiţii ale unei structuri de bază. La sfârşit, această structură ne arată suveranitatea supremă a lui Dumnezeu. Deşi fiecare plan profetic major prezintă o perspectivă distinctă, împreună, ele acoperă aceeaşi perioadă istorică – din vremea profetului până la sfârşit, după cum putem vedea mai jos:

Ce speranţă ne aduc următoarele versete cu privire la perspectiva pe termen lung? Daniel 2:44, Psalmii 9:7-1 şi2 Petru 3:11-13.

Viziunile profetice înregistrate în cartea Daniel sunt diferite de majoritatea mesajelor profetice ale profeţilor Vechiului Testament. Profeţiile lui Daniel pot fi incluse în categoria profeţiilor apocaliptice, în timp ce majoritatea celorlalte profeţii din Vechiul Testament pot fi incluse în categoria profeţiilor clasice. Pentru a înţelege corect profeţia biblică trebuie să înţelegem diferenţa dintre acestea două.

Trăsături distinctive ale profeţiilor apocaliptice:

Viziuni şi vise. În profeţia apocaliptică, Dumnezeu Se foloseşte în special de vise şi viziuni pentru a-i transmite profetului solia Sa. În profeţia clasică, profetul primeşte „Cuvântul Domnului” – care poate include şi viziuni – o expresie care apare în diverse forme de o mie şase sute de ori în profeţii clasici.

Simbolism complex. În profeţia clasică se foloseşte un număr limitat de simboluri, în special simboluri din viaţa reală, iar în profeţia apocaliptică apar simboluri şi imagini care trec dincolo de realitatea umană – animale-hibrid sau fiare cu aripi şi coarne.

Suveranitate divină şi necondiţionalitate. Spre deosebire de profeţiile clasice, a căror împlinire depindea adesea de răspunsul omului în cadrul legământului lui Dumnezeu cu poporul Israel, profeţiile apocaliptice sunt necondiţionate. Aici Dumnezeu ne descoperă apariţia şi căderea imperiilor lumii, din timpul lui Daniel până la vremea sfârşitului. Acest tip de profeţii se bazează pe atotcunoaşterea şi suveranitatea lui Dumnezeu; ele se vor împlini indiferent de alegerea omului.

2. Profeţia din Iona 3:3-10 este o profeţie clasică sau apocaliptică? Motivează-ţi răspunsul. Dar cea din Daniel 7:6?

Cunoaşterea tipurilor de profeţie, clasică sau apocaliptică, ne este de mare ajutor. În primul rând, ne ajută să înţelegem că Dumnezeu foloseşte mai multe abordări pentru a transmite adevărul profetic (Evrei 1:1). În al doilea rând, cunoscând deosebirea, putem aprecia mai bine frumuseţea şi complexitatea Bibliei. În al treilea rând, ne ajută să interpretăm profeţiile biblice conform cu mărturia dată de întreaga Biblie şi să explicăm corect „Cuvântul adevărului” (2 Timotei 2:15).

Pe baza unor texte precum Osea 3:4,5; Amos 8:11 şi Zaharia 9:1, unii creştini de astăzi aşteaptă ca evenimentele finale ale istoriei acestei lumi să aibă loc în Orientul Mijlociu. Ce este greşit la această interpretare? Cum ne poate ajuta cunoaşterea diferenţei între profeţiile apocaliptice şi cele clasice să clarificăm această problemă?

Un alt concept important de care trebuie să ţinem cont când studiem cartea Daniel este abordarea istoricistă a profeţiilor apocaliptice. Această abordare poate fi înţeleasă mai bine dacă o comparăm cu teoriile opuse – preterismul, futurismul şi idealismul.

Preterismul tinde să privească evenimentele profetice anunţate în Daniel ca petrecute în trecut. Futurismul susţine că aceste profeţii încă aşteaptă o împlinire viitoare. Idealismul susţine că profeţiile apocaliptice sunt simboluri ale realităţilor spirituale fără vreo referinţă istorică.

Spre deosebire de acestea, istoricismul susţine că în profeţia apocaliptică Dumnezeu ne dezvăluie o secvenţă neîntreruptă a istoriei din timpul profetului până în timpul sfârşitului. Studiind cartea Daniel vom vedea că fiecare viziune majoră din această carte (Daniel 2, 7, 8, 11) repetă această cronologie istorică din perspective diferite şi cu detalii noi. Pionierii adventişti, inclusiv Ellen G. White, au înţeles profeţiile biblice din Daniel şi Apocalipsa din perspectiva istoricismului.

3. În limbaj profetic, ce reprezintă de obicei o „zi”? Numeri 14:34; Ezechiel 4:5,6

Când studiem cartea Daniel, să nu uităm că timpul profetic este măsurat conform principiului un an pentru o zi, adică o zi profetică este echivalentul unui an istoric. Astfel, profeţia despre două mii trei sute de seri şi dimineţi (Daniel 8:14) trebuie înţeleasă ca făcând referire la două mii trei sute de ani, iar cea despre şaptezeci de săptămâni (Daniel 9:24-27), ca referindu-se la patru sute nouăzeci de ani.

Această cronologie pare să fie corectă din câteva motive evidente: (1) Viziunile sunt simbolice, deci şi perioadele de timp indicate trebuie să fie simbolice. (2) Deoarece evenimentele din aceste vedenii se desfăşoară pe perioade lungi, în unele cazuri chiar până „la timpul sfârşitului”, perioadele de timp reale din aceste profeţii ar trebui interpretate la fel. (3) Principiul an-zi este confirmat de cartea Daniel – profeţia despre şaptezeci de săptămâni începe în zilele împăratului Artaxerxes şi duce la venirea lui Isus ca Mesia.

Unele profeţii se întind pe sute, chiar mii de ani. Avem de învăţat de aici despre răbdare!

Deşi scrisă cu peste două mii cinci sute de ani în urmă, cartea Daniel rămâne relevantă pentru poporul lui Dumnezeu de azi. Să observăm trei aspecte:

Dumnezeu rămâne suveran al vieţii noastre. Chiar şi atunci când lucrurile nu merg bine, Dumnezeu rămâne suveran şi lucrează prin acţiunile capricioase ale omului pentru a le oferi copiilor Săi ce este mai bun. Experienţa lui Daniel în Babilon se aseamănă cu cea a lui Iosif în Egipt şi a Esterei în Imperiul Persan. Aceşti tineri au fost robi în ţări străine, sub puterea unor naţiuni păgâne. Din afară, poate ar părea că erau slabi şi că Dumnezeu îi părăsise. Totuşi Domnul i-a întărit şi i-a folosit pentru împlinirea planurilor Sale. Când trecem prin încercări, suferinţă şi împotrivire putem să privim la ce a făcut Dumnezeu pentru Daniel, losif şi Estera. Putem avea asigurarea că Domnul rămâne Dumnezeul nostru şi El nu ne părăseşte în încercări şi ispite.

Dumnezeu conduce istoria. Uneori suntem tulburaţi de această lume confuză şi fără ţintă, plină de păcat şi violenţă. Dar în fiecare capitol din cartea Daniel este transmisă ideea că Dumnezeu conduce cursul istoriei. Ellen G. White spune: „În analele istoriei omului, dezvoltarea, creşterea şi prăbuşirea imperiilor apar ca dependente de voinţa şi bravura omului. Modelarea evenimentelor pare a fi, într-o mare măsură, determinată de puterea, ambiţia sau capriciile lui. Însă, în Cuvântul lui Dumnezeu, perdeaua este dată la o parte şi vedem în spate, peste şi în toate acţiunile şi conflictele de interese, putere şi pasiune omenească, cum uneltele Celui Preamilostiv lucrează în tăcere şi cu răbdare şi aduc la îndeplinire planurile Sale, după voia Sa.” – Educaţie, p. 173

Dumnezeu oferă un model pentru poporul Său din timpul sfârşitului. Daniel şi prietenii lui sunt un model de viaţă într-o societate în care viziunea asupra lumii este adesea în contrast izbitor cu cea a Bibliei. Când s-au făcut presiuni să îşi compromită credinţa şi să facă concesii sistemului babilonian în aspecte care le-ar fi negat credincioşia lor faţă de Domnul, ei au rămas neclintiţi. Experienţa loialităţii lor absolute faţă de Dumnezeu este o încurajare pentru noi în persecuţie din cauza Evangheliei. În acelaşi timp, Daniel ne arată că ne putem aduce contribuţia în stat şi în societate şi totuşi să rămânem credincioşi Domnului.

4. Ce ne spun următoarele versete despre interesul lui Dumnezeu faţă de luptele noastre? DanieI 9:23; Daniel 10:11,12; Matei 10:29-31

„Biblia a fost dată cu scopul de a fi o călăuză pentru toţi aceia care doresc să cunoască voia Creatorului… Îngerii şi însuşi Hristos au venit să le descopere lui Daniel şi lui Ioan lucrurile care aveau să se întâmple în curând. Aceste probleme importante, care au de-a face cu mântuirea noastră, n-au fost lăsate învăluite de mister. Ele n-au fost descoperite ca să-l încurce şi să-l rătăcească pe cercetătorul sincer după adevăr. Domnul spunea prin profetul Habacuc: «Scrie viziunea şi explic-o… ca să se poată citi uşor» (Habacuc 2:2, în KJV). Cuvântul lui Dumnezeu este clar pentru toţi aceia care îl studiază cu o inimă plină de rugăciune. Orice suflet sincer va veni la lumina adevărului. … Şi nicio biserică nu poate înainta în sfinţenie dacă membrii ei nu caută cu stăruinţă după adevăr ca după o comoară ascunsă.” – Ellen G. White, Tragedia veacurilor, pp. 521-522

„Studiaţi istoria lui Daniel şi a tovarăşilor lui. Deşi ei trăiau unde trăiau, întâmpinaţi din toate părţile de ispita de a-i face pe plac eului, ei L-au proslăvit şi glorificat pe Dumnezeu în viaţa lor de zi cu zi. Ei au hotărât să evite orice rău. Ei au refuzat să se aşeze singuri în calea vrăjmaşului. Dumnezeu a răsplătit cu binecuvântări bogate credincioşia lor statornică.” – Ellen G. White, Manuscript Releases , voi. 4, pp. 169-170

STUDIU LA RÂND – BIBLIA ŞI CARTEA EVANGHELIZARE

Biblia: Estera 9 – Iov 5

1. Ce cuprindeau scrisorile trimise de Estera şi Mardoheu iudeilor din cele o sută douăzeci şi şapte de ţinuturi ale împăratului Ahaşveroş?
2. Cine era iubit de mulţimea fraţilor săi?
3. Despre ce spunea Iov că îi era hrana de toate zilele?
4. Despre cine se spune că îşi închide gura atunci când Dumnezeu îl ocroteşte pe cel slab?

Evanghelizare, secţiunea 5, subcapitolul „Şcolile de pregătire pentru lucrarea în oraşe”

5. În ce condiţii nu se vor pierde impresiile bune lăsate de solii lui Dumnezeu în inima şi în mintea oamenilor?

Aici puteţi citi cartea Evanghelizare de Ellen G. White.
Descarcă cartea Evanghelizare.pdf

Ştirile de Sabat (video), pot fi vizionate sau descărcate de pe adresa de Internet: Biserica Adventistă – Zona Muntenia, meniul „Noutăţi”, categoria „Info Muntenia”, sau de pe YouTube canalul: „Conferinta Muntenia – Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea”, meniul: Videoclipuri.

Ştirea misionară video pentru Şcoala de Sabat poate fi descărcată şi vizionată accesând una dintre următoarele adrese de Internet: resurse.adventist.pro, meniul „Departamente”, secţiunea „Şcoala de Sabat”, sau de pe YouTube canalul: „Şcoala de Sabat” meniul: Videoclipuri.

Menţionare! Materialele: prezentare PowerPoint, rezumat şi imaginea textului de memorat sunt preluate de la http://www.fustero.es/index_ro.php. (Mulţumiri!)
Coperta ciclului de Studii biblice şi Veştile misionare scrise ale fiecărui trimestru le veţi găsi doar la pagina primei lecţii!

Calendar_2020_1_ian_feb_mar jpg .
Calendar_2020_1_ian_feb_mar pdf .
Studiile Biblice, trim. I/2020-Daniel; într-un fişier (ediţia Audio): doc .
Studiile Biblice, trim. I/2020-Daniel; într-un fişier (ediţia Audio): pdf .
Studiile Biblice, trim. I/2020-Daniel; într-un fişier (ediţia EVS): pdf .
Textele Studiilor, trim. I/2020-Daniel; într-un fişier (ediţia Audio): doc .
Textele Studiilor, trim. I/2020-Daniel; într-un fişier (ediţia Audio): pdf .
Textele de memorat ale Studiilor, trim. I/2020-Daniel: pptx .
Textele de memorat ale Studiilor, trim. I/2020-Daniel: pdf .

Comentarii pentru zecimi şi daruri 2020 pdf .
(Aceste comentarii au fost pregătite de Departamentul Administrarea Creştină a Vieţii, Conferinţa Generală a Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea.)

Alte resurse veţi mai găsi şi la pagina ultimei lecţii din trimestru!

Cuvinte cheie: descarcă, descarca, download Comentarii pentru zecimi şi daruri 2020