Reforma, transformarea minţii

Lui Isaac Watts îi sunt atribuite peste şapte sute cincizeci de imnuri, dintre care multe sunt intonate astăzi de mii de creştini. Într-o ocazie, a fost organizată în Londra o festivitate în onoarea sa. Oamenii se înghesuiau pe străzi ca să-l vadă pe acest om celebru. La un moment dat, trăsura în care se afla Watts a trecut prin dreptul unui balcon plin cu oameni care priveau. O doamnă aflată acolo, uimită de faptul că un bărbat atât de scund şi de încovoiat de vârstă a reuşit să scrie nişte imnuri atât de frumoase, a strigat contrariată: „Ce, tu eşti Isaac Watts?” Watts i-a făcut semn vizitiului să oprească, s-a ridicat în picioare, a luat o postură impozantă şi a exclamat: „Doamnă, chiar dacă aş fi atât de mare, încât să ajung cu mâinile până la poli sau să cuprind pământul în braţe, tot mintea ar avea cea mai mare însemnătate, căci măsura omului este dată de mintea lui!”

Isaac Watts avea dreptate. Mintea dă măsura omului, iar reforma începe în minte. Dacă există o reformă la nivelul gândirii, atunci va exista o reformă şi la nivelul acţiunilor. Reforma se produce pe măsură ce Duhul Sfânt aduce gândurile noastre în armonie cu gândurile Domnului Hristos. Abia de-atunci încolo putem vorbi de altfel de fapte.

Gândurile ne determină comportamentul. Dar şi reversul este adevărat: acţiunile repetate ne influenţează gândirea. Când creştinul devine o „făptură nouă”, vechile modele de gândire sunt înlocuite cu altele noi (2 Corinteni 5:17).

Velele sunt o bună ilustraţie în acest sens. Ele sunt ridicate în momentul în care ambarcaţiunea porneşte într-o călătorie pe mare, asigurând deplasarea sub acţiune a vântului. Dar ele trebuie reglate mereu pentru a menţine cursul dorit, altfel ambarcaţiune a îşi poate schimba direcţia foarte rapid. La fel ca velele, gândurile dau direcţie vieţii spirituale. De aceea, apostolul Pavel îi îndeamnă pe creştini să se gândească la lucrurile de sus. Mintea noastră se formează prin ceea ce punem în ea; gândirea noastră este modelată de subiectele asupra cărora zăbovim.

1. Ce minune se produce în viaţa noastră atunci când privim la slava lui Dumnezeu descoperită în Cuvântul Său? 2 Corinteni 3:18

Când privim la Domnul Isus, aşa cum este El descoperit în Cuvântul Său, suntem schimbaţi. Gândurile vechi sunt înlocuite cu gânduri noi. Privind la El, devenim tot mai asemenea Lui. „Este o lege atât a intelectului, cât şi a spiritualităţii umane aceea că, privind, suntem schimbaţi. Mintea se adaptează treptat la subiectele cu care este hrănită, fiind absorbită de lucrurile pe care este obişnuită să le îndrăgească şi să le respecte. Omul nu se va ridica niciodată mai presus de idealul lui de puritate, bunătate sau adevăr. Dacă eul este standardul lui cel mai înalt, niciodată nu va ajunge la ceva mai nobil, ci mai degrabă se va scufunda din ce în ce mai mult. Numai harul lui Dumnezeu are putere să-l înalţe pe om. Lăsat singur, direcţia lui este inevitabil în jos.” – Ellen G. White, Tragedia veacurilor, p. 555

Reforma înseamnă să privim la Domnul Isus şi să ne umplem mintea cu gânduri despre El. Caracterul şi modul Său de a trăi ne vor modela gândirea şi ne vor ghida acţiunile. Când contemplăm viaţa Sa, suntem înălţaţi la un standard mai înalt decât respectarea rigidă a regulilor. Dacă privim la El, nu putem rămâne în vechea noastră stare. Când avem gândurile Sale, avem o singură dorinţă: să facem voia Sa.

Ce sfat i-ai da cuiva care îţi mărturiseşte că nu ştie cum să Îl aşeze pe Isus pe primul loc în gândirea sa? Ce înţelege Biblia prin cuvintele „noi toţi privim… slava Domnului”?

Unii părinţi sunt îngrijoraţi de paginile pe care copiii lor le vizitează pe internet şi au instalat diferite programe de filtrare care blochează accesarea anumitor site-uri. Alţii procedează la fel şi cu canalele de televiziune. Scopul acestor „filtre electronice” este acela de a permite accesul numai la anumite pagini sau canale. Şi Dumnezeu ne-a pus la dispoziţie un „filtru spiritual” special proiectat ca să permită să intre în mintea noastră numai acele lucruri care ne vor consolida experienţa cu Domnul Isus.

2. Ce instrucţiuni practice le oferă Pavel fraţilor săi de credinţă, instrucţiuni care să acţioneze ca un filtru împotriva influenţelor dăunătoare ale răului? Cum putem aplica aceste criterii de selecţie la emisiunile TV, paginile de internet şi DVD-urile pe care le vizionăm de obicei? Filipeni 4:7,8; Romani 12:2.

Aceasta este realitatea: este imposibil să ne formăm gânduri spirituale profunde dacă ne hrănim mintea cu violenţă, imoralitate, lăcomie şi materialism. Se ştie că simţurile sunt porţile de acces la mintea omului. Când este bombardată cu scenele provocatoare din peliculele hollywoodiene, gândirea este modelată după aceste experienţe şi nu după principiile din Cuvântul lui Dumnezeu. Producătorii media cheltuiesc milioane de dolari pentru a ne manipula emoţiile, pentru a ne influenţa gândirea şi pentru a ne modela valorile. Putem avea certitudinea că aceşti guru ai industriei divertismentului nu se întreabă dacă producţiile lor pot să îi pregătească pe oameni pentru revenirea iminentă a Domnului Isus. În general, motivaţia lor principală este profitul. Creştinii adventişti de ziua a şaptea care se pregătesc pentru a doua venire a lui Hristos ar trebui să se gândească bine înainte de a-şi sacrifica sufletul pe altarul divertismentului.

În Milano, Italia, există o biserică impunătoare care are trei uşi mari din lemn. Deasupra uşii din stânga sunt gravate următoarele cuvinte: „Tot ce oferă plăcere durează o clipă.” Deasupra uşii din dreapta, sunt gravate alte cuvinte: „ Tot ce produce suferinţă durează o clipă.” Iar deasupra porţii din mijloc e scris cu litere mari: „Numai ce este veşnic durează veşnic.” Întreabă-te: Cât de des te gândeşti la lucrurile veşnice? Reflectă deciziile tale aceste gânduri?

„Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile în Hristos Isus” (Filipeni 4:7). Avem nevoie să căutăm împlinirea acestei făgăduinţe minunate în mod activ pentru ca ea să poată deveni o realitate în viaţa noastră. Altminteri, o putem pierde foarte uşor.

O pierdem, spre exemplu, atunci când lăsăm să pătrundă în sufletul nostru torentul murdar al distracţiilor lumeşti. Sau când permitem ca gândurile noastre să fie stăpânite de mânie, antipatie şi resentimente. Ori când le afundăm în oceanul plăcerilor dăunătoare sau al obiceiurilor care dau dependenţă. Vestea bună este aceea că Domnul Isus a promis să ne păzească mintea, dacă Îi permitem.

3. Care sunt armele „firii pământeşti” şi care sunt armele spirituale? Ce vrea să spună Pavel prin cuvintele: „Orice gând îl facem rob ascultării de Hristos”? Cum putem realiza acest lucru? 2 Corinteni 10:3-5

Se crede că Billy Graham a rostit următoarea maximă: „Nu poţi împiedica păsările să zboare pe deasupra capului tău, dar le poţi împiedica să-şi facă cuib în părul tău.” Cu alte cuvinte, gândurile năvălesc în mintea noastră fără oprire. Vedem diverse imagini, auzim diverse sunete şi simţim mirosuri care ne trezesc anumite gânduri. Fiecare experienţă ne stârneşte anumite emoţii. Nu putem întotdeauna să alegem ce gânduri să ne treacă prin minte, dar putem hotărî să zăbovim sau nu asupra lor şi să le lăsăm sau nu să ne domine mintea. A face orice gând rob ascultării de Hristos înseamnă a-I preda Lui gândurile noastre. Dar, pentru a scăpa de gândurile fireşti, nu este suficient să ne dorim acest lucru. Ele dispar în momentul în care ne umplem mintea cu altceva. Mintea care zăboveşte asupra principiilor pozitive din Cuvântul lui Dumnezeu este o minte protejată şi păzită prin harul lui Dumnezeu de amăgirile celui rău.

Ce vrea să spună Pavel prin următorul îndemn: „Să aveţi în voi gândul acesta, care era şi în Hristos Isus” (Filipeni 2:5)? Cum e posibil să avem gândul lui Hristos? Potrivit textului, cui îi aparţine responsabilitatea pentru această schimbare?

Grecii antici credeau într-un tip de dualism trup-suflet, conform căruia trupul şi sufletul omului ar avea funcţii distincte şi opuse. Scriptura însă susţine faptul că fiinţa umană este un sistem integrat, în care dimensiunea fizică, cea mintală, cea emoţională şi cea spirituală sunt interconectate şi inseparabile. Dacă una dintre aceste dimensiuni este afectată în vreun fel toate celelalte sunt afectate împreună cu ea.

4. Ce ne spune în acest sens 1 Tesaloniceni 5:23?

Pentru credincioşii din Noul Testament, sănătatea mintală şi cea emoţională erau în mod indisolubil legate de sănătatea spirituală. Astfel, apostolul Pavel îi îndemna pe creştinii din Corint să Îl proslăvească pe Dumnezeu în trupul lor. El avea convingerea că întreaga fiinţă a fost răscumpărată cu un preţ şi că, de aceea, noi nu suntem ai noştri (1 Corinteni 6:19,20). Grija faţă de corpul nostru, prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos, ne poate aduce nişte ani de viaţă în plus şi, mai mult decât atât: dacă motivaţiile noastre sunt curate, ea poate constitui un act de închinare.

5. Ce ne spune Scriptura despre relaţia strânsă dintre sănătatea fizică şi cea spirituală? Romani 12:2,3; Ioan 10:10; 1 Corinteni 10:31.

Duhul Sfânt ne convinge de nevoia noastră de a creşte în fiecare aspect al vieţii, deoarece reforma trebuie să aibă loc în toate aceste aspecte. El urmăreşte să aducă viaţa noastră în armonie deplină cu voinţa Domnului Hristos. Dacă avem anumite practici care nu corespund cu voinţa Sa, El ne invită să le abandonăm spre slava Sa. Satana vrea să câştige controlul asupra minţii noastre prin intermediul corpului, însă Domnul Isus vrea să ne ţinem trupul sub control prin intermediul minţii. Corpul este un templu, nu o casă de distracţii. Dacă vom respecta principiile Cerului, vom avea o viaţă mai plină de bucurie, mai productivă, mai bogată şi mai sănătoasă.

Ce experienţe personale ţi-au arătat că între dimensiunea fizică şi dimensiunea spirituală există o relaţie inseparabilă? Ce decizii poţi lua pentru a armoniza aceste aspecte ale vieţii tale?

Domnul Isus a folosit numeroase simboluri pentru a ne ajuta să înţelegem cine este El şi care este rolul bisericii Sale. Unul dintre ele este „lumina”. El este „Lumina lumii” (Ioan 8:12) şi „adevărata Lumină care luminează pe orice om venind în lume” (Ioan 1:9). El ne încurajează „să umblăm ca unii care avem lumina” şi să credem în lumină (Ioan 12:35,36).

6. Ce ţel urmăreşte Domnul cu poporul Său din lumea aceasta? Ce înseamnă aceasta în mod concret? Cum putem atinge acest ţel? Matei 5:13-15; Filipeni 2:14-16.

Scopul oricărei redeşteptări şi al oricărei reforme este acela de a permite ca lumina dragostei, a harului şi a adevărului lui Hristos să ajungă la cei din jur prin intermediul vieţii noastre. Lumina atrage privirile celor aflaţi în întuneric. Domnul Isus i-a chemat pe urmaşii Săi să trăiască altfel decât ceilalţi pentru a demonstra superioritate a căii Sale. Într-o lume caracterizată de egoism şi de lăcomie, El ne îndeamnă să fim plini de compasiune, atenţi cu ceilalţi şi interesaţi de oameni. Într-o lume a cărei preocupare intensă sunt plăcerile, El ne cheamă să menţinem un standard înalt de vieţuire (Coloseni 3:1,2). Într-o vreme în care milioane de oameni îşi pierd viaţa mult prea devreme din cauza unor boli degenerative autoprovocate, El ne cheamă să ducem o viaţă sănătoasă (Ioan 10:10). În mijlocul unei generaţii lipsite de pudoare, obsedate de sex şi însetate de senzaţional, El ne cheamă la o viaţă modestă, la bună-cuviinţă şi puritate morală (1 Petru 3:3,4).

Cu circa şapte sute de ani înainte de Hristos, profetul Isaia i-a adresat poporului ales un apel puternic la reformă. Acest apel este relevant şi pentru aşteptătorii revenirii Domnului: ,,«Căci gândurile Mele nu sunt gândurile voastre şi căile voastre nu sunt căile Mele», zice Domnul. «Ci cât sunt de sus cerurile faţă de pământ, atât sunt de sus căile Mele faţă de căile voastre şi gânduri le Mele faţă de gândurile voastre»” (Isaia 55:8,9). Idealul lui Dumnezeu pentru biserica Sa şi pentru fiecare dintre noi este mai înalt decât ne putem imagina. Cerul întreg aşteaptă cu nerăbdare ca poporul Domnului să le descopere oamenilor caracterul Său iubitor.

Analizează principiile după care îţi ghidezi viaţa. Dovedesc ele că eşti un urmaş al lui Isus şi că atenţia ta este îndreptată spre lucrurile cereşti?

„Mulţi declară că sunt de partea Domnului, dar nu sunt; majoritatea acţiunilor lor sunt de partea lui Satana. Cum putem determina de partea cui suntem? A cui este inima noastră? Către cine se îndreaptă gândurile noastre? Despre cine ne place să vorbim? Cine beneficiază de cele mai calde sentimente şi de cele mai bune energii ale noastre? Dacă suntem de partea Domnului, ne vom gândi la El şi cele mai plăcute gânduri ale noastre vor fi cu privire la El. Nu avem prietenia lumii; tot ceea ce avem şi suntem I-am consacrat Lui. Tânjim să purtăm chipul Său, să respirăm Duhul Său, să facem voia Sa şi să-I fim plăcuţi în toate lucrurile.” – Ellen G. White, Mărturii, vol. 2, p. 262

„Fiecare suflet are privilegiul de a fi un canal viu, prin care Dumnezeu să-i poată transmite lumii comorile harului Său, bogăţiile de nepătruns ale Domnului Hristos. Nimic nu doreşte Domnul Hristos mai mult decât să aibă slujitori care să reprezinte spiritul şi caracterul Său în lume. De nimic nu are nevoie lumea mai mult decât de manifestarea iubirii Mântuitorului prin oameni. Tot cerul aşteaptă să existe canale prin care uleiul sfânt să poată fi revărsat ca să fie o bucurie şi o binecuvântare pentru inima oamenilor.” – Idem, Parabolele Domnului Hristos, p. 419

Întrebări pentru discuţie

1. Ce simboluri foloseşte Pavel pentru a descrie chemarea înaltă pe care a primit-o poporul lui Dumnezeu? 2 Corinteni 5:18-20; 6:17,18. Ce reprezintă aceste simboluri? Dovedeşti prin viaţa ta că textele acestea vorbesc despre tine?

2. Trebuie să recunoaştem sincer că oricâte făgăduinţe am citi şi am cere să se împlinească în dreptul nostru, tot cedăm în faţa ispitei, dacă în momentul ispitirii nu luăm în mod conştient decizia de a ne îndrepta gândurile spre lucrurile de sus. Ce principii şi obiceiuri te ajută să-ţi controlezi gândurile atunci când eşti ispitit?

3. Ce i-ai spune cuiva care face următoarea declaraţie: „E adevărat că nu toate gândurile mele sunt întotdeauna aşa cum ar trebui să fie, dar faptele şi stilul meu de viaţă sunt dincolo de orice reproş!”?

4. Pe lângă adevărurile spirituale şi doctrinare minunate care ne-au fost încredinţate ca adventişti de ziua a şaptea, am primit şi mesajul sănătăţii. Cum ne putem deprinde să integrăm aceste principii în viaţa noastră şi în lucrarea noastră de slujire şi de mărturie? Ce rol ar trebui să aibă mesajul sănătăţii în redeşteptare şi reformă?