Duhul Sfânt şi biserica

De multe ori, când studiem despre Duhul Sfânt, ne gândim înainte de orice la lucrarea Sa în plan individual, în viaţa fiecărui credincios. Dar existenţa bisericii ca o comunitate spirituală a credincioşilor se bazează tocmai pe această lucrare a Duhului Sfânt asupra fiecăruia, individual.

Noi tindem să credem că biserica există şi creşte datorită diverselor activităţi evanghelistice şi misionare. Da, este adevărat, Dumnezeu are planuri măreţe cu biserica şi vrea să le împlinească prin intermediul nostru. Totuşi biserica nu-şi datorează existenţa activităţilor noastre sau măsurilor noastre eficiente de organizare şi administrare, cu toate că şi acestea îşi au valoarea lor. Biserica există în virtutea a ceea ce a făcut şi continuă să facă Dumnezeu pentru noi, prin Duhul Sfânt. Duhul Sfânt face să ia fiinţă o biserică şi o părtăşie spirituală care, în materie de credinţă şi practică, să aibă ca autoritate Cuvântul scris al lui Dumnezeu. Fundamentul unităţii teologice a bisericii îl constituie Biblia insuflată de Spiritul Sfânt. În absenţa lucrării Sale, biserica ar dispărea şi nu ar putea să-şi ducă mai departe misiunea.

Duhul Sfânt ne uneşte pe diverse căi. Noi nu am exista ca biserică dacă El nu ne-ar uni mai întâi cu Hristos, Capul bisericii (vezi Efeseni 1:22,23; 5:23). Prin Duhul Sfânt, noi suntem uniţi efectiv cu Hristos. De unirea aceasta cu Hristos depind toate binecuvântările mântuirii, fiindcă de la El primim tot ce avem: adoptarea ca fii şi fiice ale lui Dumnezeu, îndreptăţirea şi sfinţirea, viaţa de biruinţă asupra păcatului şi glorificarea de la sfârşit. Hristos trebuie să fie temelia experienţei noastre creştine.

1. Ce ne spun următoarele pasaje despre rolul îndeplinit de Hristos şi de Duhul Sfânt în aducerea la existenţă a bisericii? Efeseni 2:18,20-22; 1 Petru 2:6,7.

Prin Duhul, avem acces la Dumnezeu Tatăl. Isus este Stânca, temelia mântuirii noastre şi fundaţia pe care sunt ridicate celelalte părţi ale clădirii.

Lucrarea Duhului Sfânt în plan individual determină înfiinţarea bisericii. După ce am cunoscut mântuirea numai prin credinţa în Hristos Isus şi după ce am fost mişcaţi de dragostea lui Dumnezeu, ne bucurăm laolaltă cu ceilalţi credincioşi de „împărtăşirea Duhului Sfânt” (2 Corinteni 13:14). Credincioşii sunt zidiţi împreună pentru a forma o nouă casă spirituală „prin Duhul” (Efeseni 2:22). Ca urmaşi ai lui Hristos, ar trebui să căutăm să păstrăm „unirea Duhului, prin legătura păcii” (Efeseni 4:3). Trebuie să urmărim unitatea în părtăşia cu credincioşii pe toate căile posibile, fără a accepta compromisul.

Citeşte Coloseni 3:12-14. Cum poţi exemplifica în viaţa ta aceste calităţi şi cum poţi contribui la unitatea bisericii? De ce sunt însuşirile acestea atât de importante pentru unitatea bisericii?

2. Pentru ce anume spune apostolul Pavel că am fost botezaţi de acelaşi Duh? 1 Corinteni 12:13

Duhul Sfânt ne aduce unul lângă altul ca să alcătuim un singur trup. Prin botez, marcăm public intrarea noastră în împărăţia spirituală a lui Hristos şi intrăm în componenţa unui colectiv de credincioşi. Urmaşii lui Hristos nu pot trăi pe cont propriu. Cu toţii avem nevoie de susţinere, încurajare şi ajutor din partea altora. Şi evident că nimeni nu poate împlini singur misiunea divină. De aceea, Dumnezeu a adus la existenţă biserica. A-L urma pe Hristos înseamnă a-L urma în părtăşia cu ceilalţi credincioşi. Biserica şi botezul au, pe lângă dimensiunea spirituală, şi una care poate fi văzută şi simţită.

3. Citeşte Romani 6:3-7. Ce simbolizează botezul biblic?

Îngroparea împreună cu Isus Hristos în moartea Sa în apa botezului şi învierea la o viaţă nouă în părtăşia cu Domnul şi Mântuitorul nostru simbolizează răstignirea omului vechi şi recunoaşterea publică a lui Hristos ca Mântuitor personal. „Botezul reprezintă renunţarea cea mai solemnă la această lume. Prin mărturisire, eul este mort faţă de viaţa de păcat. Apele acoperă candidatul şi, în prezenţa întregului univers ceresc, se încheie un angajament reciproc. În Numele Tatăl, al Fiului şi al Duhului Sfânt, omul este aşezat în mormântul de apă, este îngropat împreună cu Hristos prin botez şi este ridicat din apă pentru a duce o viaţă nouă, de loialitate faţă de Dumnezeu.” – Ellen G. White, Comentariul biblic AZŞ, vol. 6, p. 1074

Botezul este pasul practic pe care trebuie să-l facă toţi cei care vor să se ştie că ei se află sub autoritatea Tatălui, a Fiului şi a Duhului Sfânt. El este semnul pocăinţei autentice, al răstignirii omului vechi şi al naşterii din nou, sau convertirii. El presupune asumarea unor angajamente reciproce. Credinciosul promite să-I fie credincios lui Dumnezeu şi poruncilor Sale, iar Dumnezeu îi garantează ajutorul ori de câte ori are nevoie.

Ai luat decizia de a primi botezul credinţei? Dacă nu, ce te împiedică să-L urmezi pe Hristos prin botez? Dacă ai fost botezat prin scufundare, cum a fost influenţată umblarea ta spirituală de legământul botezului?

4. Care este semnul distinctiv al adevăratului ucenic al lui Hristos? De ce ne este Biblia indispensabilă? Ioan 5:39,46,47; 8:31,32; Faptele 17:11.

Principalul mijloc prin care Duhul Sfânt ne uneşte cu Hristos este Cuvântul scris al lui Dumnezeu. Biblia este o sursă demnă de încredere pentru cine vrea să-L cunoască pe Isus şi voia lui Dumnezeu. De aceea este atât de important să o citim şi să o memorăm! Ea ne ajută să deosebim adevărul spiritual de eroare. Pavel îi lăuda pe credincioşii din Bereea (Faptele 17:11), fiindcă ei studiau Scripturile ca să ştie dacă ce li se spunea era adevărat.

Orice reformă şi redeşteptare spirituală – la nivel personal sau colectiv – trebuie să se bazeze pe Biblie. Credinţa noastră este clădită pe ea. Şi noi suntem ţinuţi împreună prin dragostea lui Isus şi Cuvântul Său scris.

5. Care este semnul distinctiv al ucenicilor creştini? Pe ce se întemeiază unitatea lor? Ioan 17:17-21

Cuvântul lui Dumnezeu este adevărul (Ioan 17:17; Psalmii 119:160). Prin intermediul lui, Duhul Sfânt realizează unitatea bisericii. Spiritul Sfânt nu ne va îndemna niciodată să ne îndoim de vreo învăţătură biblică, să o criticăm, să depăşim graniţele ei sau să i le restrângem. Dimpotrivă, El ne va îndemna să preţuim autoritatea ei divină. El nu ne va îndepărta de Cuvântul scris, cum nu ne va îndepărta nici de Cuvântul viu. El ne ajută să ne supunem amândurora permanent, conştient şi de bunăvoie. Biblia reprezintă sursa de bază a unităţii teologice a bisericii mondiale. Dacă n-am mai crede fără rezerve că ea este adevărul lui Dumnezeu pentru noi, unitatea bisericii n-ar mai fi posibilă.

Cât timp îţi iei pentru studiul Cuvântului? Mai important, ce faci ca să te obişnuieşti să te supui învăţăturilor lui?

6. Ce ne spune Pavel despre unitate şi despre sursa ei? Efeseni 4:5,6

Unitatea în credinţă şi doctrină se realizează numai prin credincioşia faţă de Cuvântul lui Dumnezeu. Domnul, care este acelaşi ieri, azi şi în veci, Se uneşte cu fiecare credincios în parte printr-o legătură spirituală. Naşterea din nou a fiecăruia, generată de Duhul Sfânt, şi ascultarea fiecăruia de Cuvântul lui Dumnezeu, insuflat tot de Duhul Sfânt, conduc la o unitate a credincioşilor în credinţa şi practica lor, unitate care transcende orice deosebiri umane şi culturale.

Noi suntem chemaţi să ne supunem Cuvântului lui Dumnezeu şi să facem tot ce ţine de noi ca să trăim în pace cu toţi (Romani 12:18), dar puterea de a realiza unitatea teologică sau unitatea în scopuri a bisericii nu se află la noi. Aceasta deoarece unitatea nu este atât un ţel de atins, cât un dar al Duhului Sfânt care lucrează în fiecare credincios, dar şi în toţi laolaltă.

„Avem un singur Domn, o singură credinţă, un singur botez. Evanghelia lui Hristos trebuie să ajungă la toate categoriile de oameni, la toate naţiunile, la orice limbă şi la orice popor. Influenţa Evangheliei trebuie să ne unească într-o singură mare familie, ca fraţi în Hristos. Avem un singur Model de imitat în dezvoltarea caracterului şi atunci vom purta chipul lui Hristos, vom fi în armonie perfectă, naţionalităţile se vor contopi în Isus Hristos, având acelaşi gând şi acelaşi fel de a judeca lucrurile, vorbind despre aceleaşi lucruri şi slăvindu-L într-un singur glas pe Dumnezeu.” – Ellen G. White, Our High Calling, p. 171

Citeşte cu atenţie afirmaţia făcută de Ellen G. White. Întreabă-te (fără să te gândeşti la alţii şi la ce fac ei, ci răspunzând pentru tine): Ce pot face personal pentru ca unitatea să devină o realitate?

7. Citeşte Faptele 2:4-11,16-21. Ce s-a întâmplat ca urmare a revărsării Duhului Sfânt asupra credincioşilor din Noul Testament?

Duhul Sfânt a fost Acela prin care s-a făcut cea mai puternică lucrare misionară din câte a cunoscut lumea până la acea dată. Dumnezeu poate realiza mai multe printr-un grup mic de oameni, care sunt uniţi în devoţiune faţă de El, decât printr-un număr mare de oameni care slujesc la doi stăpâni. Dar El poate face nespus mai multe lucruri atunci când noi toţi ne dedicăm Lui toată viaţa şi energia, toate talentele şi resursele noastre.

Din această unitate a credincioşilor în ce priveşte viaţa şi misiunea, a luat naştere biserica din Noul Testament. Un grup mic de credincioşi timizi s-a transformat într-o biserică puternică şi eficientă, prin care Dumnezeu a ajuns la inima multor oameni provenind din culturi diferite şi care vorbeau limbi diferite. Ei au fost uniţi în a proclama „lucrurile minunate ale lui Dumnezeu” (Faptele 2:11). Dumnezeu a fost activ în perioada Noului Testament şi va fi activ şi în timpul sfârşitului, când lucrarea trebuie încheiată.

8. În ce alte aspecte erau uniţi credincioşii din Noul Testament? Faptele 2:42-47

Lucrarea misionară de la Cincizecime a fost însoţită de o serie de alte acţiuni în care biserica primară a stat ca un front unit. Credincioşii erau uniţi în studiul Bibliei şi în învăţătura apostolilor, în părtăşia frăţească şi în frângerea pâinii – fapt care se referă probabil la închinarea împreună –, în rugăciune şi în lăudarea lui Dumnezeu, în slujirea celor în nevoie, oferindu-le gratuit din bunurile proprii şi având toate lucrurile de obşte (Faptele 2:42,44,45). Studiul Bibliei împreună şi părtăşia frăţească ne vor da dorinţa de a le face cunoscută şi altora vestea bună şi de a-i ajuta în nevoile lor concrete. Duhul Sfânt ne va deschide ochii ca să le observăm nevoile.

Ce activităţi din biserica ta locală sunt o dovadă a unităţii ei? Ce alte activităţi se mai pot face?

„Aceasta este lucrarea în care trebuie să fim angajaţi şi noi. În loc de a trăi în aşteptarea unor ocazii deosebite, de mare entuziasm, noi trebuie să folosim cu înţelepciune ocaziile favorabile actuale, făcând ce este necesar pentru ca sufletele să poată fi salvate. În loc de a ne epuiza puterile minţii în speculaţii cu privire la vremurile şi soroacele pe care Domnul le-a păstrat sub stăpânirea Sa şi nu le-a descoperit oamenilor, noi trebuie să ne supunem conducerii Duhului Sfânt, să îndeplinim datoriile prezente, să le dăm sufletelor care pier din lipsă de adevăr pâinea vieţii, neamestecată cu părerile omeneşti.” – Ellen G. White, Solii alese, cartea 1, ed. 2012, pp. 167-168 (186)

„Fiecare se luptă să ajungă un centru de influenţă şi, până când Dumnezeu nu va lucra pentru ei, cei din poporul Său nu vor înţelege că numai supunerea faţă de Dumnezeu oferă siguranţă pentru orice suflet. Lucrarea harului Său transformator asupra inimii omeneşti va conduce la o unitate care nu s-a realizat încă, deoarece toţi cei ce sunt asemenea lui Hristos vor fi în armonie unii cu alţii. Duhul Sfânt va crea unitate.” – Ellen G. White, Solii alese, cartea 3, ed. 2011, p. 19 (20-21)

BIBLIA ŞI CARTEA ANULUI – STUDIU LA RÂND

Biblia: Psalmii 109-115
1. Ce anume îi „dorea” psalmistul celui căruia nu-i plăcea binecuvântarea?
2. Cu ce este comparat tineretul care vine la Domnul?
3. La vederea căror lucruri se mânie, scrâşneşte din dinţi şi se topeşte cel rău?
4. Cu ce compară psalmistul munţii şi dealurile care au fost martori ai ieşirii lui Israel din Egipt?

Profeţi şi regi, capitolul 9
5. Ce păcat al lui Israel era mai ucigător decât toate ororile înmulţite ale foametei?

Ştirea misionară video pentru Şcoala de Sabat poate fi descărcată şi vizionată accesând una dintre următoarele adrese de Internet: resurse.adventist.pro (secţiunea „Şcoala de Sabat”) sau YouTube (canalul „Şcoala de Sabat”).

Alte resurse veţi mai găsi şi la pagina primei şi ultimei lecţii din trimestru!