Ghehazi: o ţintă greşită

Ghehazi era un slujitor, dar nu unul obişnuit, ci slujitorul unuia dintre cei mai mari profeţi din istoria lui Israel: Elisei. El fusese chemat de Domnul să-i slujească profetului Ilie, ca o pregătire pentru propria lucrare profetică (1 Regi 19,16). Mulţi ani, Elisei i-a slujit lui Ilie, a ascultat, a observat şi astfel a înţeles ce înseamnă a fi profet.

Când Ilie a fost luat la cer într-un car de foc (2 Regi 2,11), timpul lui Elisei sosise. Lucrarea lui nu a avut ardoarea şi strălucirea lucrării lui Ilie, dar Elisei a exercitat o influenţă vastă.

Prin urmare, Ghehazi a avut o ocazie minunată de a fi atât de aproape de cineva aşa de binecuvântat de Dumnezeu cum era Elisei. Este greu să ne imaginăm tot ce a putut să înveţe şi să vadă el în anii în care a lucrat împreună cu profetul.

Totuşi, aşa cum vom vedea în săptămâna aceasta, în ciuda unui potenţial atât de mare şi a numeroaselor ocazii favorabile, Ghehazi a ajuns un ratat nefericit. Istoria lui slujeşte ca exemplu, arătând ce se întâmplă cu un om care se abate de la calea cea dreaptă şi ajunge incapabil să facă deosebire între ce este important şi ce este nesemnificativ. Cât de crucial este pentru noi să învăţăm din greşelile lui!

1. Scrie o listă succintă a îndatoririlor unui slujitor, pe baza versetelor următoare: Geneza 24,2-4; 39,4-6; Luca 14,17; 17,7.8; Fapte 2,18.

A sluji înseamnă în primul rând a-ţi lăsa deoparte nevoile, dorinţele şi confortul şi a te implica pe deplin în viaţa altcuiva. Un slujitor îndeplineşte poruncile stăpânului pentru realizarea planurilor, dorinţelor şi activităţilor acestuia. Uneori, slujitorul trebuie să transmită mesaje, să însoţească pe cineva, să acţioneze în numele stăpânului şi să îndeplinească treburi casnice.

Alteori, administrează banii şi îngrijeşte de casă, dar întotdeauna un slujitor lucrează pentru stăpân, nu pentru sine. Ghehazi era slujitorul profetului Elisei. A fi slujitorul unui profet era un privilegiu unic. Faptul acesta implica mai mult decât treburile casnice.

Era un fel de ucenicie. Elisei însuşi fusese slujitorul lui Ilie (1 Regi 19,19- 21). Deşi lucrarea unui profet depindea de o chemare divină, s-ar părea că această perioadă specială în care slujeau împreună îl ajuta pe cel ce urma să ajungă profet să-şi dezvolte credinţa în Dumnezeu. Prin faptul că îi slujea stăpânului său, Ilie, Elisei avea să înveţe să renunţe la sine şi să le slujească altora. Lucrul acesta se dovedeşte a fi calificarea cea mai bună pentru orice lucrare viitoare. Nu avem niciun raport cu privire la chemarea lui Ghehazi, dar vom vedea ocaziile care i s-au oferit.

Ideea de a fi slujitor nu este restrânsă doar la vremurile Vechiului Testament. Isus a spus că dispoziţia de a fi slujitor este o cerinţă preliminară pentru orice poziţie de conducere în biserică (Marcu 9,35).

2. Cum arată Ioan 13,1-17 legătura dintre conducere şi slujire?

Ucenicii au fost cu Isus timp de trei ani. Ei au învăţat de la El şi chiar au luat parte la lucrările Sale de vindecare, şi totuşi nu au fost pregătiţi să meargă ca ambasadori ai lui Dumnezeu. Ei au fost gata să înveţe teoria şi s-au bucurat de asocierea cu Isus, dar încă nu erau pregătiţi să renunţe la ei înşişi şi să slujească plini de umilinţă unii altora.

Cum ajungem la umilinţa şi la moartea faţă de sine, care sunt necesare pentru a le sluji altora? Cum învăţăm să le slujim altora, fără să căutăm să obţinem ceva în schimb pentru noi înşine?

Un învăţător bun predă prin exemplul său şi îi oferă elevului o mulţime de ocazii în care să aplice lucrurile pe care le învaţă. Elisei a fost acest tip de învăţător.

3. Care este rolul lui Ghehazi în cele relatate în 2 Regi 4,8-17? Ce ocazii îi oferă Elisei lui Ghehazi?

Experienţa femeii din Sunem urmează după o altă minune în care este implicată o femeie. În 2 Regi 4,1-7, Elisei ajută o văduvă să-şi achite datoriile şi să evite ca fiii ei să fie vânduţi ca sclavi. Acum, Elisei se află pe drumul spre Sunem.

Având în vedere statutul femeilor în vremurile biblice, este ciudat că povestitorul îi acordă atenţie unei femei căsătorite, fără să menţioneze numele soţului. Tot ce ştim este că soţul ei este consultat cu privire la construirea unei camere de oaspeţi şi că este în vârstă, chiar dacă pare a fi încă suficient de capabil să supravegheze strângerea recoltelor. La început, Elisei îl implică activ pe Ghehazi. El îl trimite să o cheme pe femeie şi îl include pe Ghehazi în exprimarea mulţumirilor lui. El îi cere părerea lui Ghehazi şi acţionează pe baza recomandărilor lui.

Ghehazi se ridică la nivelul ocaziei de a fi un bun observator şi arată sensibilitate faţă de nevoile reale ale femeii. Elisei îi oferă lui Ghehazi ocazia de a iniţia o minune. După un an, copilul făgăduit se naşte.

4. Citeşte 2 Regi 4,18-31. Ce schimbare de atitudine vedem aici la Ghehazi, în comparaţie cu ce am văzut în relatarea precedentă?

Copilul a crescut deja. Ghehazi încă este slujitorul lui Elisei, dar ceva din sensibilitatea lui pare să fi scăzut. Când femeia soseşte şi trece pe lângă el spre a se închina la picioarele lui Elisei, Ghehazi încearcă să o îndepărteze. El vede numai „lipsa de politeţe” a sunamitei, care trece peste orice convenţie socială în acţiunea ei (vers. 25-27). El nu pare a fi în stare să vadă tulburarea ei profundă, aşa cum o vede Elisei.

Uneori, este uşor să fim atât de preocupaţi şi de absorbiţi de noi înşine, încât ajungem să fim insensibili faţă de simţămintele şi nevoile altora. Cine nu s-a aflat la ambele capete ale acestei ecuaţii? Cum poţi învăţa să fii mai sensibil faţă de sentimentele şi nevoile altora? De asemenea, cum poţi învăţa să suporţi cu bunătate lipsa de sensibilitate a altora faţă de tine?

5. Citeşte 2 Regi 5,1-19 şi răspunde la următoarele întrebări:

De ce a reacţionat împăratului lui Israel în acest fel? A fost reacţia lui justificată? De ce se temea el, de fapt?

De ce a reacţionat Naaman în acest fel faţă de indicaţia dată de Elisei? Ce argumente a avut pentru reacţia aceea? În ce fel reflectă reacţia lui atitudinea împăratului lui Israel faţă de scrisoarea primită?

Care este logica folosită de Naaman? Ce greşeală face el? Versetul 12

Cum se prezintă Naaman înaintea lui Elisei, după ce minunea a avut loc? Ce ne spune lucrul acesta despre el?

De ce crezi că a refuzat Elisei să primească bani de la Naaman? De ce era important să nu primească nimic?

Citeşte cu atenţie versetele 17-19. Ce se întâmplă aici? Cum înţelegem cererea lui Naaman şi răspunsul lui Elisei?

Cel puţin din perspectiva noastră actuală, este greu să înţelegem atitudinea unor personaje din Biblie, îndeosebi în faţa unor minuni atât de mari. Vindecarea incredibilă a lui Naaman a avut loc chiar sub ochii lui Ghehazi. El a văzut atât puterea lui Dumnezeu, cât şi atitudinea stăpânului lui, care a refuzat să ia bani de la Naaman. Cineva ar crede că ar fi fost mai mult decât suficient pentru a-l face să se umilească înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor, dar el nu a făcut aşa.

6. Cum şi-a justificat Ghehazi acţiunile, cel puţin la început? Există puţin naţionalism sau prejudecată etnică în gândurile lui? 2 Regi 5,20-27

Biblia este plină de avertizări împotriva iubirii de bani şi a pericolelor posesiunilor pământeşti. Aceste avertizări nu le sunt adresate doar celor bogaţi. Nu cantitatea posesiunilor materiale este problema, ci mai degrabă atitudinea faţă de ele. Lupta împotriva lăcomiei cere o atenţie continuă.

Noi trebuie să ne corectăm fără încetare gândurile cu privire la proprietăţile noastre şi să I le predăm lui Dumnezeu. Putem să păstrăm o perspectivă corectă, dăruind nu numai din posesiunile materiale, ci şi din timpul nostru. Dragostea de lucrurile materiale ne orbeşte faţă de adevărata noastră misiune şi faţă de scopul vieţii, iar în final poate să cauzeze ruina noastră veşnică, dacă nu suntem atenţi.

Este ciudat că Ghehazi face un jurământ, folosind Numele Dumnezeului celui viu, iar apoi merge să înşele. Oare crede el că Dumnezeul cel viu nu îl vede? Ce mărturie puternică este aceasta cu privire la puterea inimii noastre decăzute de a ne înşela!

Între timp, Naaman este foarte generos când îi oferă daruri lui Ghehazi, dar probabil că se întoarce acasă cu unele întrebări în minte, îndeosebi când cei doi slujitori îi relatează comportamentul ciudat al lui Ghehazi.
Acesta a îngăduit ca lăcomia să se interpună în mărturia pe care Elisei a vrut să i-o dea acestui nou convertit. Desigur, în cele din urmă, Dumnezeul care a făcut minuni i-a descoperit lui Elisei adevărul cu privire la cele săvârşite de Ghehazi. Lucrarea lui de slujire şi viaţa lui au fost distruse.

Este foarte uşor să subestimăm puterea incredibilă pe care poate să o aibă iubirea de bani asupra noastră (1 Timotei 6,10). La ce exemple din istoria biblică şi din cea nebiblică poţi să te gândeşti, în care banii au distrus viaţa cuiva? Cum putem să învăţăm să ne protejăm de o ispită care poate să fie foarte periculoasă?

7. Despre Ghehazi auzim pentru ultima oară în 2 Regi 8,1-6. Ce face fostul slujitor al lui Elisei?

De la minunea cea mare a învierii copilului sunamitei au trecut mulţi ani. Probabil că boala nu l-a desfigurat prea mult pe Ghehazi, deoarece îl găsim la curtea împărătească. Ghehazi, fostul slujitor al lui Elisei, vorbeşte despre ce a fost în trecut. El se laudă cu Elisei şi cu minunile lui şi, procedând astfel, probabil că încearcă să atragă atenţia asupra importanţei lui datorate legăturii cu Elisei.

Nu am fi putut să auzim niciodată despre această relatare, dacă nu ar fi fost redat timpul când s-a petrecut evenimentul. Autorul biblic ne spune că, exact când Ghehazi vorbea despre minunea învierii copilului sunamitei, ea apare înaintea împăratului. În providenţa Sa, Dumnezeu Se foloseşte de laudele lui Ghehazi pentru a o ajuta pe femeia din Sunem.

Probabil că femeia din Sunem este deja văduvă, deoarece nu se face nicio menţiune cu privire la soţul ei şi era neobişnuit ca o femeie să vină înaintea împăratului cu astfel de treburi, în locul soţului ei. Este foarte probabil ca ea să fie conducătoarea familiei, până când fiul ei va ajunge la maturitate. Ea a fost plecată din ţară timp de şapte ani, în perioada unei secete mari. Faptul că are relaţii şi cunoaşte persoanele potrivite ar putea să fie important, un avantaj din punct de vedere omenesc, dar Dumnezeu vede lucrurile diferit.

8. Ce fel de relaţii contează cu adevărat şi de ce? Ieremia 9,23.24

Ghehazi dispare din istorie. Partea tristă este faptul că Ghehazi ar fi putut să facă lucrarea lui Dumnezeu. El ar fi putut să înveţe de la Elisei.

Ar fi putut să fie următorul profet important şi, probabil, conducător şi învăţător în şcolile profeţilor. Acum, tot ce poate să facă este să vorbească despre zilele bune din trecut, când a lucrat împreună cu profetul. Ghehazi ar fi putut să aibă un rol în istorie, dar acum tot ce poate să facă este să trăiască în trecut.

Trebuie să ne aducem aminte ce a făcut Dumnezeu pentru noi în trecut. Totuşi, în acelaşi timp, trebuie să fim atenţi să nu trăim în trecut, în dauna unei vieţuiri corecte în prezent. Cum putem să stabilim un echilibru? Cum poate faptul de a trăi prea mult în trecut să influenţeze negativ relaţia noastră cu Domnul în prezent?

„Solemne sunt lecţiile de învăţat din această experienţă, a unuia căruia îi fuseseră date privilegii înalte şi sfinte. Prin purtarea sa, Ghehazi a aşezat o piatră de poticnire pe calea lui Naaman, în a cărui minte pătrunsese o lumină minunată şi care fusese câştigat pentru slujirea Dumnezeului celui viu. Pentru înşelăciunea practicată de Ghehazi nu putea fi adusă nicio scuză. Până în ziua morţii, a rămas lepros, blestemat de Dumnezeu şi dispreţuit de semenii lui.

’Martorul mincinos nu rămâne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa’ (Proverbe 19,5). Oamenii cred că pot ascunde faptele lor rele de ochii oamenilor, dar nu Îl pot înşela pe Dumnezeu. ’Nicio făptură nu este ascunsă de El, ci totul este gol şi descoperit înaintea ochilor Aceluia cu care avem de a face’ (Evrei 4,13).

Ghehazi a crezut că îl înşală pe Elisei, dar Dumnezeu i-a descoperit prorocului Său cuvintele pe care Ghehazi i le spusese lui Naaman şi toate amănuntele întâlnirii dintre cei doi bărbaţi.” – Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii, p. 238

Întrebări pentru discuţie

1. Care sunt câteva dintre semnalele de avertizare care arată că banii sau câştigarea lor iau locul lui Dumnezeu în viaţa noastră? Cum putem învăţa să folosim banii şi să nu lăsăm ca ei să ne folosească pe noi? Ce rol au zecimea şi darurile în întreaga problemă a influenţei banilor asupra vieţii noastre?

2. Care sunt lucrurile cu adevărat importante în viaţă şi de ce este atât de uşor să le pierdem din vedere pe acelea care contează cu adevărat?

3. Ce motive ar fi putut să-l determine pe Ghehazi să creadă că poate să scape nepedepsit pentru înşelăciune? El ştia că Dumnezeu există. El văzuse minuni incredibile. În ciuda acestui fapt, el a încercat să-l înşele pe stăpânul său. Probabil că mai făcuse lucruri asemănătoare în trecut şi scăpase neobservat. Probabil că în mintea lui îşi justifica realmente faptele. Nu ştim. Dar ştim că nu este prea greu să ne înşelăm singuri. Cum putem învăţa să ne ferim de acest lucru?

4. Citeşte din nou 2 Regi 5,17-19. Ce lecţii ar trebui, sau nu ar trebui, să învăţăm din răspunsul pe care Naaman i l-a dat lui Elisei cu privire la închinarea în casa lui Rimon?

5. Care sunt câteva modalităţi practice de a le sluji altora?