„Martorii Mei”

Marea dorinţă a lui Dumnezeu este ca toţi oamenii de pretutindeni să răspundă iubirii Sale, să-I accepte harul, să fie transformaţi de Duhul Său şi să fie salvaţi în Împărăţia Lui. Nu există o dorinţă mai mare pentru El decât mântuirea noastră. Dragostea Sa este nemărginită. Harul Său este nemăsurat. Mila Lui este nesfârşită. Iertarea Sa este inepuizabilă, iar puterea Lui este infinită. Spre deosebire de zeii păgâni, care cereau sacrificii, Dumnezeul nostru a adus sacrificiul suprem. Oricât de mult ne dorim noi să fim salvaţi, Dumnezeu vrea şi mai mult să ne salveze. „Lucrul acesta este bun şi bine primit înaintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, care voieşte ca toţi oamenii să fie mântuiţi şi să vină la cunoştinţa adevărului” (1 Timotei 2:3,4). Dorinţa inimii Lui este salvarea ta şi a mea.

Mărturia noastră este despre Isus. Este despre ce a făcut El pentru a ne salva, despre cum ne-a schimbat viaţa şi despre adevărurile minunate ale Cuvântului Său care ne spun cine este El şi ne arată frumuseţea caracterului Său. De ce să dăm mărturie? Când înţelegem cine este El şi trăim minunile harului Său şi puterea dragostei Sale, nu putem să tăcem. De ce să dăm mărturie? Când lucrăm împreună cu Mântuitorul, intrăm în bucuria Lui de a-i vedea pe oameni răscumpăraţi prin harul Său şi transformaţi prin dragostea Sa.

Dumnezeu le oferă zilnic oamenilor de pretutindeni ocazii de a-L cunoaşte. El le mişcă inima prin intermediul Duhului Sfânt. Dumnezeu Se descoperă pe Sine în frumuseţea şi complexitatea lumii naturale. Vastitatea, ordinea şi simetria universului vorbesc despre un Dumnezeu infinit, care are o înţelepciune nelimitată şi o putere infinită. El potriveşte circumstanţele în viaţa noastră ca să ne atragă la Sine.

Deşi Dumnezeu ni Se descoperă prin lucrarea Duhului Sfânt, prin splendoarea naturii şi prin actele providenţiale, cea mai clară descoperire a iubirii Sale se găseşte în viaţa şi în slujirea lui Isus Hristos. Când le vorbim altora despre El, le oferim cea mai bună oportunitate de a fi salvaţi.

1. Ce ne învaţă Evanghelia după Luca despre scopul venirii lui Hristos pe pământ? Cum conlucrăm cu Hristos în lucrarea Sa de salvare a celor pierduţi? Luca 19:10; Compară cu Iacov 5:19,20

Iacov spune: „Cine întoarce un păcătos de la rătăcirea căii lui va mântui un suflet de la moarte” (Iacov 5:20). Cartea Romani explică mai amănunţit această idee. În capitolele 1 şi 2 din Romani se arată că, fără Hristos, atât cei dintre neamuri care au văzut descoperirea lui Dumnezeu în natură, cât şi evreii care au primit revelaţia profetică a lui Dumnezeu în Scriptură sunt pierduţi. În Romani 3-5, apostolul ne dezvăluie că mântuirea vine prin har, doar prin credinţă. În Romani 6-8, el arată că harul care îl îndreptăţeşte pe orice credincios îl şi sfinţeşte. În Romani 10, Pavel afirmă: „Oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit” (vers. 13), subliniind apoi faptul că nimeni nu poate chema dacă nu a crezut, iar oamenii nu pot crede dacă nu au auzit şi nu pot auzi decât dacă le spune cineva. Noi suntem verigi de legătură în planul de mântuire ca să ajungem cu vestea Evangheliei la oamenii pierduţi.

Care este rolul nostru în planul lui Dumnezeu de mântuire a oamenilor? Gândeşte-te câţi au auzit Evanghelia de pe buzele tale.

Te-ai gândit vreodată ce simte Dumnezeu în fiecare clipă, privind lumea aceasta pe care El a creat-o atât de minunată, încât îngerii au cântat atunci de bucurie? Ce vede acum Dumnezeu? Taberele de refugiaţi pline de copii înfriguraţi, înfometaţi şi care plâng. Pe străzile oraşelor aglomerate din lume, oameni fără adăpost şi nevoiaşi. Cu siguranţă, inima Sa suferă pentru fiecare dintre aceştia, pentru femeile abuzate şi copiii înspăimântaţi care sunt târâţi în sclavia sexuală, pentru ravagiile războiului, pentru efectele devastatoare ale dezastrelor naturale şi agonia dureroasă cauzată de bolile debilitante şi aducătoare de moarte.

Există oare pe pământ şi lucruri care Îi aduc bucurie în inimă?

2. Cum se termină următoarele pilde şi ce spun finalurile lor despre Dumnezeu? Luca 15:6,7,9,10,22-24,32

Întreg cerul se bucură când cei pierduţi sunt găsiţi. Într-o lume plină de boli, dezastre şi moarte, noi putem aduce bucurie inimii lui Dumnezeu, împărtăşind vestea bună a mântuirii cu ceilalţi. Unul dintre cele mai bune motive de a împărtăşi dragostea lui Hristos este cunoaşterea faptului că lucrarea personală a fiecăruia dintre noi produce bucurie inimii lui Dumnezeu. De fiecare dată când noi descoperim dragostea Lui, întreg cerul cântă.

3. Care este răspunsul Domnului când noi acceptăm harul Său salvator? Ţefania 3:17

Imaginează-ţi această scenă. Ca urmare a mărturiei tale, un bărbat sau o femeie, un băiat sau o fată Îl acceptă pe Isus ca Mântuitor al său personal. Isus Se bucură. Întreg cerul izbucneşte în cântări fermecătoare şi puternicul nostru Mântuitor se bucură de acel om prin cântec. Ce poate fi mai satisfăcător sau ce poate aduce mai multă împlinire decât să ştii că mărturia ta produce bucurie inimii lui Dumnezeu într-o lume a tristeţii?

Marea Moartă se află la cea mai joasă altitudine de pe pământ – 427 de metri sub nivelul mării. Râul Iordan străbate Marea Galileei şi îşi continuă traseul în jos, prin Valea Iordanului, până se varsă în Marea Moartă.

Climatul secetos şi fierbinte, caracterizat de un soare arzător şi condiţii de deşert, face ca apa să se evapore rapid. Deoarece conţinutul de sare şi minerale al Mării Moarte este de 33,7%, prea puţine vietăţi supravieţuiesc în ea. Nu există peşti şi nici plante, ci doar nişte microbi şi bacterii pe fundul apei.

La fel stau lucrurile şi pe plan spiritual. Dacă harul lui Dumnezeu care se revarsă în viaţa noastră nu curge mai departe spre alţii, noi vom stagna şi vom deveni aproape fără viaţă, aşa cum este Marea Moartă. Fiind creştini, nu trebuie să trăim aşa.

4. Spre deosebire de ceea ce se întâmplă la Marea Moartă, ce se întâmplă cu credincioşii care primesc „râurile de apă vie” care vin de la Hristos? Ioan 7:37,38; Luca 6:38

„Dumnezeu putea să aducă la îndeplinire lucrarea de salvare a păcătoşilor şi fără ajutorul nostru, dar, pentru ca noi să ne formăm un caracter ca al lui Hristos, trebuie să fim părtaşi la lucrarea Lui. Pentru a putea intra în bucuria Lui, bucuria de a vedea fiinţe răscumpărate prin jertfa Sa, trebuie să luăm parte la eforturile Lui pentru răscumpărarea lor.” – Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii, p. 142

„Cei care doresc să fie biruitori trebuie să renunţe la ei înşişi, iar singurul mod în care pot realiza această mare lucrare este să fie mai interesaţi de mântuirea semenilor lor.” – Ellen G. White, Principiile fundamentale ale educaţiei creştine, p. 207

Noi creştem atunci când le spunem şi altora ce a făcut Hristos în viaţa noastră. Dacă ţinem seama de tot ce ni s-a dat în Hristos, ce ne-ar putea reţine de la le oferi şi altora din ce am primit? Doar egoismul nostru.

În timp, dacă noi nu le spunem şi altora despre credinţa pe care o avem, viaţa noastră spirituală va deveni la fel ca Marea Moartă.

Tu le-ai vorbit altora despre Hristos, te-ai rugat cu ei, i-ai ajutat în problemele lor? Care au fost experienţele tale? Ce impact au avut ele asupra credinţei si a umblării tale cu Domnul?

Loialitatea faţă de Hristos necesită un angajament de a face voia Lui. Ea impune ascultare de poruncile Sale şi urmarea este o inimă care bate la unison cu inima Lui pentru a-i salva pe ce pierduţi. Loialitatea pune pe primul loc lucrurile cărora Isus le acordă prioritate.

5. Ce spun următoarele pasaje despre dorinţa lui Dumnezeu? Care este prioritatea Lui? 1 Timotei 2:3,4; 2 Petru 3:9

Dumnezeu doreşte salvarea oamenilor. Nu există nimic altceva mai important pentru El. Aceasta este dorinţa Lui cea mai fierbinte. Comentariile biblice AZS fac următoarea observaţie cu privire la conjuncţia „ci”. Termenul grecesc este alla. Aici este folosit cu sensul de „a accentua contrastul dintre interpretarea greşită a naturii lui Dumnezeu, şi anume că El ar putea dori ca unii să piară, şi faptul că El doreşte ca toţi să fie salvaţi” (vol. 7, p. 615). Porunca lui Hristos adresată fiecăruia dintre noi de a fi părtaşi la lucrarea Lui, în calitate de martori ai dragostei, harului şi adevărului Său, este urmarea dorinţei Lui ca întreaga omenire să fie mântuită.

6. Cui i s-a aplicat iniţial următorul pasaj? Cum îl foloseşte Pavel? Isaia 49:6; Faptele 13:47

Sunt situaţii în care o profeţie a Vechiului Testament are mai multe aplicaţii. Aici, apostolul Pavel ia o profeţie care s-a referit mai întâi la Israel şi apoi la Mesia (vezi Isaia 41:8; 49:6 şi Luca 2:32) şi o aplică la biserica Noului Testament. Dacă neglijează sau minimalizează porunca lui Hristos, biserica nu îşi atinge scopul existenţei şi nu îşi îndeplineşte chemarea profetică faţă de lume.

Care sunt pericolele pentru biserică, chiar si pentru o biserică locală, dacă ajunge să fie concentrată doar pe ce se întâmplă în interior?

În această săptămână ne concentrăm pe întrebarea: „De ce vorbim despre credinţa noastră? Am descoperit că, pe măsură ce ne împărtăşim credinţa, avem bucuria de a fi colaboratori cu Dumnezeu în lucrarea Lui pentru lume. Mărturia noastră despre dragostea Lui le oferă oamenilor ocazii mai mari de salvare, deoarece ei pot vedea mai clar harul şi adevărul Său.

În acelaşi timp, acesta este şi unul dintre mijloacele folosite de Dumnezeu pentru ca noi să creştem spiritual. Dacă nu le spunem şi altora ce a făcut Hristos pentru noi şi nu îi ajutăm, nu avem o viaţă spirituală autentică.

Când vorbim despre iubirea lui Dumnezeu, venim în legătură cu inima Celui care doreşte ca întreaga omenire să fie mântuită. Este un răspuns, o dovadă de ascultare de porunca Sa.

7. Ce l-a motivat pe Pavel să suporte încercări, necazuri şi greutăţi de dragul Evangheliei? Cum poate acelaşi motiv să impulsioneze slujirea noastră pentru Hristos? 2 Corinteni 5:14,15,18-20

Apostolul Pavel a fost motivat de dragoste. Există lucruri pe care le vei face doar din dragoste, din niciun alt motiv. Când declara că „dragostea lui Hristos ne constrânge” (NTR), apostolul rostea un adevăr veşnic. A constrânge înseamnă „a soma, a forţa, a impune”. Dragostea lui Hristos a controlat acţiunile lui Pavel şi i-a motivat mărturia personală. Având un obiectiv care a rezistat în faţa dificultăţilor şi o minte concentrată asupra unui singur ţel, el a vestit planul de mântuire în întreaga lume mediteraneeană.

„Iubirea trebuie să sălăşluiască în inimă. Un creştin adevărat are ca motivaţie a acţiunilor sale ataşamentul profund al inimii faţă de Mântuitorul. Iar din această rădăcină a iubirii sale pentru Hristos izvorăşte atenţia sa faţă de fraţii lui.” – Ellen White, Căminul adventist, p. 425

Când recunoaştem sacrificiul imens pe care Hristos l-a făcut pentru noi, ne simţim copleşiţi de dragostea Sa şi constrânşi să le împărtăşim şi altora ce a făcut El pentru noi.

Meditează la faptul că Acela care a creat toate lucrurile (galaxiile, stelele, ostile îngereşti, întreg cosmosul, alte lumi) a murit pe cruce pentru noi.

Biserica Noului Testament s-a confruntat cu pericolul de a nu înţelege pentru ce a fost adusă la existenţă. „Prigoana care a venit asupra bisericii din Ierusalim a avut ca urmare un mare avânt al lucrării Evangheliei. Vestirea Cuvântului în locul acesta fusese însoţită de succes şi exista pericolul ca ucenicii să rămână aici prea mult timp, neglijând misiunea încredinţată lor de Mântuitorul, de a merge în toată lumea. Uitând că puterea de a rezista răului este mai bine dobândită printr-o lucrare energică, ei au început să creadă că nu au o lucrare mai importantă de făcut decât aceea de a ocroti biserica din Ierusalim de atacurile vrăjmaşului. În loc să-i formeze pe cei nou-convertiţi pentru a duce Evanghelia la cei care nu o auziseră încă, ei erau în pericolul de a lua o atitudine care ar fi făcut ca toţi să fie mulţumiţi cu ceea ce fusese realizat până aici.” – Ellen G. White, Faptele apostolilor, p. 105

Pentru studiu suplimentar: Ellen G. White, Faptele apostolilor, Capitolul 1 „Planul lui Dumnezeu cu biserica Sa”; Hristos, Lumina lumii, partea a doua din cap. 86, „Duceţi-vă şi învăţaţi toate neamurile”.

STUDIU LA RÂND – BIBLIA ŞI CARTEA EVANGHELIZARE

Biblia: Psalmii 139-145
1. Cum i se păreau psalmistului gândurile lui Dumnezeu?
2. A cui lovitură (pedeapsă) era bine-venită pentru psalmist?
3. Pe cine compară psalmistul cu „nişte stâlpi săpaţi frumos”?
4. Ce face Domnul pentru cei ce cad şi pentru cei încovoiaţi?

Evanghelizare, Secţiunea 8, subcapitolul „Prezentarea Legii şi a Sabatului”
5. Care două lucruri nu trebuie despărţite în nicio prezentare?

Aici puteţi citi cartea Evanghelizare de Ellen G. White.
Descarcă cartea Evanghelizare.pdf

Ştirile de Sabat (video), pot fi vizionate sau descărcate de pe adresa de Internet: Biserica Adventistă – Zona Muntenia, meniul „Noutăţi”, categoria „Info Muntenia”, sau de pe YouTube canalul: „Conferinta Muntenia – Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea”, meniul: Videoclipuri.

Ştirea misionară video pentru Şcoala de Sabat poate fi descărcată şi vizionată accesând una dintre următoarele adrese de Internet: resurse.adventist.pro, meniul „Departamente”, secţiunea „Şcoala de Sabat”, sau de pe YouTube canalul: „Şcoala de Sabat” meniul: Videoclipuri. Poezia Şcolii de Sabat.

Menţionare! Materialele: prezentare PowerPoint, rezumat şi imaginea textului de memorat sunt preluate de la http://www.fustero.es/index_ro.php. (Mulţumiri!)
Coperta ciclului de Studii biblice şi Veştile misionare scrise ale fiecărui trimestru le veţi găsi doar la pagina primei lecţii!

Cuvinte cheie: descarcă, descarca, download Comentarii pentru zecimi şi daruri 2020

Alte resurse veţi mai găsi şi la pagina ultimei lecţii din trimestru!