Să înţelegem istoria: Zorobabel şi Ezra

În scrierile lui Ieremia, Dumnezeu a făgăduit că poporul Său se va întoarce acasă după şaptezeci de ani de exil babilonian. Împăratul Cirus a fost instrumentul lui Dumnezeu, el a fost cel care a permis întoarcerea. Uns de Dumnezeu (Isaia 45:1), Cirus a emis o poruncă în jurul anului 538 î.Hr., prin care poporul lui Dumnezeu era liber să se întoarcă în ţara lui şi să reconstruiască templul.

Dumnezeu (nu Cirus) a spus despre Ierusalim: „«Să fie zidit iarăşi!» Şi despre Templu: «Să i se pună temeliile!»” (Isaia 44:28). Dumnezeu a fost Garantul că Ierusalimul avea să fie reconstruit şi El a pus în mintea lui Cirus gândul de a permite reconstruirea templului.

Întotdeauna este o încurajare să vezi cum poporul lui Dumnezeu răspunde la acţiunile Domnului: „Capii de familie din Iuda şi Beniamin, preoţii şi leviţii, şi anume toţi aceia al căror duh l-a trezit Dumnezeu, s-au sculat să meargă să zidească la Ierusalim Casa Domnului” (Ezra 1:5).

Aici vedem un exemplu de oameni care au răspuns faptelor măreţe şi pline de har ale lui Dumnezeu. Avem cea mai bună atitudine când înţelegem cine este Dumnezeu, ce a făcut El şi cu câtă iubire intervine pentru poporul Său.

1. Când s-a întors primul grup de exilaţi? Ce profeţie s-a împlinit prin această întoarcere? Ieremia 25:11,12; Ieremia 29:10; Daniel 9:1,2

Domnul a lucrat la inima lui Cirus, făcându-l să permită întoarcerea iudeilor, ca împlinire a profeţiei lui Ieremia. Acest profet scrisese că ţara va rămâne pustie timp de şaptezeci de ani sub domnia babiloniană (acest lucru s-a întâmplat din 606/605 î.Hr. până în 537/536 î.Hr.), dar atunci Domnul a deschis uşa pentru întoarcerea captivilor. Studiind scrierile lui Ieremia, Daniel şi-a dat seama că sosise timpul ca acea făgăduinţă să se împlinească.

În Daniel 9, citim că profetul era neliniştit – cei şaptezeci de ani aproape trecuseră şi nu se vedea nicio schimbare, iar Imperiul Persan se ridicase la putere. El s-a tânguit şi s-a întors către Dumnezeu, cerând har şi împlinirea făgăduinţelor Sale. În acelaşi capitol (vers. 24-27), vedem că Dumnezeu l-a asigurat pe Daniel că El veghea asupra tuturor lucrurilor şi că avea un plan pentru viitor, cu un Eliberator care avea să moară pentru popor pentru a aduce ispăşire de păcate, neprihănire şi pentru a împlini sistemul de jertfe. De fapt, Dumnezeu spunea: „Daniele, nu te îngrijora căci adevăratul Eliberator (Isus) va veni cu siguranţă şi vă voi scăpa.” La scurtă vreme, Domnul a lucrat la inima lui Cirus, împăratul Persiei, care a poruncit să fie eliberaţi captivii. Dumnezeu întotdeauna Îşi împlineşte făgăduinţele (vezi Daniel 10 despre intervenţia Sa pentru a asigura prosperitatea celor din poporul Său în ţara lor).

Ezra 1 ne prezintă proclamaţia lui Cirus – poporul Israel era liber să se întoarcă la Ierusalim şi să construiască templul. Porunca a fost dată cândva între anii 539 şi 537 î.Hr. Cirus nu doar i-a lăsat să plece, ci s-a asigurat că poporul se întorcea cu daruri, cu vasele originale din templu, care fuseseră luate de Nebucadneţar. Acest episod ne aminteşte de ieşirea israeliţilor din Egipt în urmă cu mulţi ani, când Dumnezeu a mişcat inimile egiptenilor care le-au dat daruri înainte de plecare. Primul grup care urma să se întoarcă în Iuda era în jur de cincizeci de mii de oameni, probabil şi femei şi copii din alte teritorii.

Ce alte profeţii istorice s-au împlinit exact aşa cum a fost scris în Cuvânt? Ştiind că Dumnezeu cunoaşte viitorul şi conduce istoria, ne putem încrede pe deplin în făgăduinţele Sale.

Primul grup al celor care s-au întors a avut misiunea de a reconstrui Templul lui Dumnezeu. Acum vom vedea succesiunea împăraţilor persani în lungul timp de construire a templului şi de reconstruire a Ierusalimului. Este important să cunoaştem istoria din spatele relatărilor lui Ezra şi Neemia, deoarece ea ne oferă o înţelegere mai profundă a soliilor lor.

2. Care sunt împăraţii despre care se spune că în timpul domniei lor a fost împotrivire faţă de construirea templului? Ezra 4:1-7

Mai jos este lista împăraţilor persani, în ordine cronologică, care au avut legătură cu cărţile Ezra şi Neemia. Lista începe cu Cirus, care a pus bazele Imperiului Persan şi a cucerit Babilonul în 539 î.Hr.:

Cirus al II-lea cel Mare (559 -530 î.Hr.);

Cambyses al II-lea (530-522 î.Hr.);

Darius I (522-486 î.Hr.);

Xerxes (485-465 î.Hr.; în cartea Estera, apare ca Ahaşveroş);

Artaxerxes I (465-424 î.Hr.).

Când studiem aceste cărţi, este foarte important să ştim că, în cartea Ezra, aceşti împăraţi nu sunt menţionaţi în ordine cronologică. De exemplu, episodul din Ezra 4:6-24 este inserat înainte de capitolul 5, unde se continuă relatarea despre împotrivirea faţă de reconstruirea templului. În consecinţă, scrisorile către Xerxes I şi Artaxerxes I, redate în Ezra 4, au apărut după evenimentele înregistrate în capitolele 5 şi 6, unde se vorbeşte despre Darius I. Această secvenţă îi poate încurca pe cititori şi poate fi motivul pentru care oamenii au fost confuzi secole la rând când au citit aceste cărţi. Cunoaşterea ordinii evenimentelor ne va ajuta să înţelegem mai bine soliile lui Ezra şi Neemia.

Ce alte lucruri din Biblie îţi încurca înţelegerea? Ce te ajuta sa te încrezi în Dumnezeu şi în Cuvântul Sau, chiar şi atunci când descoperi lucruri care par lipsite de sens? (Vezi Isaia 55:8,9)

În Ezra 7:1-10 şi 8:1-14 vedem că împăratul Artaxerxes I îi permite lui Ezra să se întoarcă la Ierusalim (în anul 457 î.Hr.) şi să îi ia cu el pe toţi cei care doreau să se întoarcă. Nu se cunosc foarte multe detalii despre relaţia dintre împărat şi Ezra sau dacă Ezra a lucrat la curte. În capitolul 8 sunt enumeraţi toţi capii de familie ai celor care s-au întors, începând cu preoţii, cei din linia regală şi încheind cu restul populaţiei. Douăsprezece familii sunt amintite în mod specific, lăsând impresia că aceasta este o reamintire intenţionată a celor douăsprezece seminţii din Israel.

Pasajul numeşte aproximativ 1 500 de bărbaţi, ajungându-se cam la 5 000-6 000 cu tot cu femei şi copii. Grupul acesta a fost cu mult mai mic decât primul, care s-a întors cu Zorobabel şi Iosua.

3. Ce aflăm din Ezra 7:1-10 despre Ezra?

Ezra era un cărturar dintr-o familie de preoţi. El era un urmaş al lui Aaron, fratele lui Moise, primul preot al poporului Israel. Datorită relatărilor din Ezra, dar şi tradiţiei iudaice, numele lui Ezra are mare importanţă chiar şi astăzi. Nu se ştie dacă Ezra a avut slujba de cărturar la curtea împăratului Artaxerxes, de aceea, descrierea aceasta fie se referă la responsabilităţile sale anterioare, fie la aptitudinile sale, pe care a început să le folosească după sosirea în Iuda. Totuşi cu siguranţă că Ezra a lucrat îndeaproape pentru Artaxerxes, deoarece împăratul l-a desemnat să fie conducător în această călătorie.

În Ezra 7:6 şi 10 se spune despre Ezra că era un cărturar, sau învăţător, „iscusit” şi devotat. Cuvântul „iscusit” înseamnă „rapid”, făcând referire la o persoană care este rapidă în înţelegerea şi prelucrarea mintală a informaţiei. Ezra era iute la minte – el era renumit pentru cunoştinţele sale şi pentru priceperea sa referitoare la Legea lui Dumnezeu. Mai mult, faptul că împăratul l-a ales pe Ezra să ducă un grup de israeliţi în Iuda demonstrează curajul şi capacităţile de lider ale lui Ezra.

Să observăm că Ezra „îşi pusese inima să adâncească Legea Domnului” (Ezra 7:10). Cum putem aplica acest principiu în viaţa noastră?

4. Care au fost componentele poruncii lui Artaxerxes? De ce erau atât de importante aceste instrucţiuni pentru poporul Israel? Ezra 7:11-28

Porunca dată de Artaxerxes se aseamănă foarte mult cu prima poruncă a lui Cirus. Împăratul îi sfătuieşte pe toţi cei care doresc, în special pe cei din linia preoţească, să meargă la Ierusalim. Deşi, conform documentelor istorice ale lui Murashu, mulţi evrei au rămas în Persia (fapt demonstrat în relatarea despre Estera), au fost unii care aşteptaseră ocazia de a începe o viaţă nouă în ţara strămoşilor lor. Mare parte a lămuririlor împăratului erau îndreptate spre vistiernicii din teritoriul de dincolo de Eufrat. Vistiernicii trebuiau să îi dea lui Ezra tot ce avea nevoie pentru restaurarea cetăţii şi pentru a „slăvi Casa Domnului la Ierusalim” (Ezra 7:27). În cele din urmă, împăratul l-a trimis pe Ezra să înfiinţeze un sistem juridic, ca să se asigure că Legea lui Dumnezeu şi legea împăratului erau împlinite întocmai. Ordinea şi organizarea aduse de această poruncă sunt aspecte importante în orice societate. Mai mult, împăratul a uşurat misiunea asumată de Ezra şi de israeliţi de a-şi reconstrui ţara.

Oare preocuparea împăratului pentru reconstruirea cetăţii şi a templului ar putea fi un indiciu că el credea în Dumnezeul lui Ezra? Artaxerxes Îl numeşte pe Dumnezeu: „Dumnezeul lui Israel, a cărui locuinţă este la Ierusalim” (vers. 15). Terminologia folosită de împărat când face referire la Dumnezeul lui Israel ne spune că el Îl considera pe Dumnezeu doar o altă zeitate locală, care avea nevoie să fie împăcată prin darurile aduse. El nu dorea ca zeul local să fie supărat pe el şi pe fiii lui (vers. 23). Întrucât în anul 457 î.Hr. a avut loc o revoltă egipteană împotriva guvernării persane, este posibil ca acţiunile împăciuitoare ale împăratului să fi avut ca scop câştigarea loialităţii celor din provincia Iuda.

Din nefericire, în ciuda interacţiunii pe care a avut-o cu Ezra şi Neemia, împăratul nu a început să creadă în Dumnezeu. Cel puţin nimic din textul biblic nu sugerează că el ar fi devenit credincios, ceea ce înseamnă că Domnul poate folosi chiar şi oameni neconvertiţi pentru a-Şi împlini voia Sa pe pământ.

Cum putem să ne încredem în Domnul chiar când trecem prin situaţii grele? Ce ne învaţă pasajul studiat despre suveranitatea lui Dumnezeu asupra lumii?

5. Ce ne spun următoarele versete despre importanţa unei educaţii corespunzătoare? Ezra 7:6,10

Devotamentul faţă de Dumnezeu şi hotărârea lui de a studia, de a pune în practică şi de a-i învăţa pe alţii Cuvântul lui Dumnezeu (Ezra 7:6,10) l-au pregătit pe Ezra pentru o lucrare mai mare în Israel. Versetul ne spune că el s-a devotat studiului, împlinirii şi învăţării Legii lui Dumnezeu.

Ellen G. White ne oferă informaţii importante: „Născut din fiii lui Aaron, lui Ezra i se dăduse o educaţie preoţească şi, adăugat la aceasta, făcuse cunoştinţă cu scrierile vrăjitorilor, astrologilor şi înţelepţilor Imperiului Medo-Persan. Dar el nu era mulţumit cu starea sa spirituală. Dorea să fie în armonie deplină cu Dumnezeu; tânjea după înţelepciune ca să împlinească voinţa divină. Şi, ca urmare, şi-a pus inima «să adâncească şi să împlinească Legea Domnului» (Ezra 7:10). Aceasta l-a determinat să se ocupe stăruitor cu studiul istoriei poporului lui Dumnezeu, aşa cum era raportată în scrierile prorocilor şi ale împăraţilor. El a cercetat cărţile poetice şi istorice ale Bibliei, pentru a înţelege de ce îngăduise Dumnezeu ca Ierusalimul să fie distrus şi poporul, dus în robie într-o ţară păgână.” – Profeţi şi regi, p. 608

„Eforturile lui Ezra de a reînviora interesul pentru studiul Scripturilor au căpătat permanenţă prin lucrarea lui minuţioasă de o viaţă, consacrată păstrării şi multiplicării Scrierilor Sfinte. El a adunat toate copiile Legii pe care le-a putut găsi, le-a transcris şi le-a împărţit. Cuvântul curat înmulţit astfel şi aşezat în mâinile multora dădea cunoaşterea care era de o valoare inestimabilă.” – Ibidem, p. 609

Observaţi că Ezra învăţase despre obiceiurile păgânilor, dar văzuse că ei erau greşiţi şi el a căutat să cunoască adevărul de la sursă, adică din Cuvântul lui Dumnezeu şi Legea Domnului. El a trebuit să se dezveţe de multe dintre lucrurile pe care le învăţase în universităţile lumeşti, deoarece, fără îndoială, multe dintre cele învăţate erau greşite. La urma urmei, cât bine îi puteau face „scrierile vrăjitorilor şi astrologilor”?

Care sunt lucrurile învăţate de la lume de care ar trebui să ne dezvăţăm?

Să ne gândim la munca sârguincioasă a lui Ezra. … Pe măsură ce le transmitea altora adevărurile pe care le învăţase, puterea sa de muncă creştea. El a devenit un bărbat plin de evlavie şi de zel. Era martorul lui Dumnezeu pentru lume cu privire la puterea adevărului biblic de a înnobila viaţa zilnică.” – Ellen G. White, Profeţi şi regi, p. 609

„În lucrarea de reformă care urmează să fie făcută astăzi este nevoie de bărbaţi care, asemenea lui Ezra şi Neemia, nu vor acoperi şi nu vor scuza păcatul, nici nu se vor da înapoi de la a apăra onoarea lui Dumnezeu. Aceia asupra cărora zace povara acestei lucrări nu-şi vor găsi pacea când se săvârşeşte răul şi nici nu vor acoperi păcatul cu un veşmânt de milă falsă. Ei îşi vor aduce aminte că Dumnezeu nu caută la faţa oamenilor şi că asprimea pentru câţiva se poate dovedi a fi milă pentru mulţi. De asemenea, îşi vor aminti că, în acela care mustră păcatul, întotdeauna se va da pe faţă spiritul lui Hristos.” – Ibidem, p. 675

Studiu suplimentar: Ellen G. White, Profeţi şi regi, cap. „Ezra, preot şi cărturar”.

STUDIU LA RÂND – BIBLIA ŞI CARTEA EVANGHELIZARE

Biblia: 1 Cronici 6-12
1. Ce istorie tristă se află în spatele numelui lui Beria?
2. Ai cui părinţi păziseră intrarea în tabăra Domnului?
3. Cine erau scutiţi de alte slujbe, pentru că lucrau zi şi noapte?
4. Cine erau iuţi ca nişte căprioare de pe munţi?

Evanghelizare, Secţiunea 4 — subcapitolul „Evanghelistul şi echipa lui”
5. Ce anume suntem îndemnaţi să ne aducem aminte când stăm înaintea mulţimilor din oraşe?

Aici puteţi citi cartea Evanghelizare de Ellen G. White.
Descarcă cartea Evanghelizare.pdf

Ştirile de Sabat (video), pot fi vizionate sau descărcate de pe adresa de Internet: Biserica Adventistă – Zona Muntenia secţiunea „Ştirile de Sabat”, sau de pe YouTube canalul: „Conferinta Muntenia – Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea”, meniul: Videoclipuri.

Ştirea misionară video pentru Şcoala de Sabat poate fi descărcată şi vizionată accesând una dintre următoarele adrese de Internet: resurse.adventist.pro, meniul „Departamente”, secţiunea „Şcoala de Sabat”, sau de pe YouTube canalul: „Şcoala de Sabat” meniul: Videoclipuri.

Menţionare! Materialele: prezentare PowerPoint, rezumat şi imaginea textului de memorat sunt preluate de la http://www.fustero.es/index_ro.php. (Mulţumiri!)
Coperta ciclului de Studii biblice şi Veştile misionare scrise ale fiecărui trimestru le veţi găsi doar la pagina primei lecţii!

Alte resurse veţi mai găsi şi la pagina ultimei lecţii din trimestru!

Cuvinte cheie: descarcă, descarca, download Comentarii pentru zecimi şi daruri 2019