Chemați la sfințire

Gândul central: Relaţia dintre soţ şi soţie este un dar de la Dumnezeu, însă, aşa cum se întâmplă cu toate celelalte daruri. oamenii ajung să abuzeze de el.

Dacă în primele trei capitole din 1 Tesaloniceni, Pavel are privirea
întoarsă spre trecut, în capitolele 4 şi 5 el îşi îndreaptă privirea către vi­-
itor. Credinţa tesalonicenilor ducea lipsă de câteva lucruri (1 Tesaloniceni
3:10), iar dorinţa lui este să-i ajute să îndrepte aceste deficienţe. Epistola
sa putea declanşa acest proces, dar mai multe puteau fi realizate numai în
momentul în care avea să fie personal în mijlocul lor.

Începând cu 1 Tesaloniceni 4:1, Pavel aşază pe fundamentul prieteniei
despre care a vorbit în primele trei capitole câteva sfaturi practice pentru
viaţa de zi cu zi. În versetele studiate săptărnâna aceasta, principalul său
motiv de îngrijorare (dar nu singurul) este conduita sexuală nepotrivită.
Nu ni se spune exact ce fel de comportament l-a determinat să îi mustre,
dar poziţia sa este foarte clar în favoarea evitării imoralităţii. Limbajul său
este foarte categoric când afirmă că aceia care resping învăţătura sa nu îl
resping pe el, ci pe Domnul. Pentru a înţelege ce anume l-a determinat să
fie atât de ferm, nu trebuie decât să ne uităm în jur la suferinţa pe care o
produce imoralitatea în viaţa atâtor oameni.

1.Citeşte 1 Tesaloniceni 3:11-13 şi 4:1-18. Ce idei din rugăciunea din capitolul 3 sun! dezvoltate În capitolul 4? Ce relaţie există Între rugăciunea lui Pavel Şi sfaturile sale Inspirate adresate tesalonicenilor?

Rugăciunea lui Pavel din 1 Tesaloniceni 3:11-13 contine un număr de
cuvinte-cheie care anticipează sfaturile din următorul pasaj (cap. 4:1-18).
In rugăciunea sa întâlnim îndemnuri precum „să creşteţi tot mai mult în
dragoste”, „inimile … să fie fără prihană în sfintenie” toate fiind asociate
cu revenirea lui Isus. Acestea sunt verigile de legătură cu capitolul 4.

In pasajul studiat astăzi, Pavel dezvoltă sfatul din 1 Tesaloniceni 3:12
ca tesalonicenii să crească „tot mai mult”. Legătura aceasta nu este vizibilă
în majoritatea traducerilor moderne care, deşi îşi propun să redea textul în
limbajul contemporan, pierd pe parcurs unele legături care erau evidente
în original. In ambele versete, Pavel îi invită pe credinciosi să crească tot
mai mult în dragostea fată de Dumnezeu si fată de oameni.

Apostolul a început să aşeze bazele vieţii lor de credinţă în perioada în
care a stat cu ei, iar acum, sub inspiraţia Duhului Sfânt, vrea să o continue
prin completarea lipsurilor lor (1 Tesaloniceni 3:10), dându-le si anumite
explicaţii. Scopul lui este progresul lor neîntrerupt în ceea ce şi-au propus
să facă, mai exact în trăirea unei vieţi demne de chemarea primită.

Capitolul 4 începe prin cuvântul „încolo”. Pavel construieste capitolele
4 şi 5 pe capitolele anterioare, arătând că prietenia cu ei este fundamentul
sfaturilor practice pe care li le dă acum. Ei au avut un început bun. Acum,
dorinţa sa este ca ei să continue să crească în adevărurile pe care le-au
aflat de la el.

Cele două referiri la numele lui Isus din acest pasaj (1 Tesaloni­-
ceni 4:1,15) sunt foarte interesante. Ele ne arată că Pavel le transmitea
credincioşilor învăţăturile Domnului (care mai târziu au fost păstrate în
cele patru Evanghelii). El nu le dă doar niste sfaturi. Isus Însusi dăduse
porunci cu privire la aceste lucruri. Iar Pavel, ca slujitor al Domnului,
transmitea mai departe adevărurile pe care le învăţase de la EI.

Reciteste 1 Tesaloniceni 4:1. Ce înseamnă să trăim în asa fel încât să fim
plăcuţi lui Dumnezeu? Este Creatorul universului interesat cu adevărat de
modul în care ne purtăm noi? Cum pot faptele noastre să-I fie plăcute? Care
sunt implicaţiile răspunsului la această întrebare?

1 Tesaloniceni 4:3-8 constituie un tot unitar sub aspect tematic: voia
lui Dumnezeu pentru fiecare credincios din Tesalonic este sfintirea” sau
„sfinţenia” (vers. 3,4,7). Pavel explică ce înţelege el prin sfinţire: fiecare
credincios trebuie să se ferească de desfrânare şi să-şi stăpânească vasul.
In încheierea paragrafului, el oferă trei motive pentru a trăi o viată sfântă
(vers. 6-8): (1) Domnul pedepseşte aceste lucruri, (2) El ne-a chemat la
sfinţire şi (3) El ne dă Duhul Sfânt care ne ajută. Ne propunem să analizăm
în detaliu aceste pasaje în sectiunile de luni, marti si miercuri.

2.Citeşte 1 Tesaloniceni 4:3,7. Ce legătură există Între aceste versete?Care este mesajul lor principal? Mai este el relevant astăzi?

În versetul 3, Pavel continuă ideea din versetul 1 unde le spune tesa­-
lonicenilor cum trebuie să se poarte. Sensul literal al termenului din origi­-
nal este „să umblaţi” – un concept ebraic întrebuinţat pentru a descrie
comportamentul moral zilnic. Apoi, Pavel foloseşte un alt concept ebraic
pentru a descrie viaţa şi dezvoltarea spirituală: „sfinţirea” sau „sfinţenia”.

Definiţia obişnuită a sfinţirii este „a pune deoparte pentru un scop
sfânt”. Insă, în epistola aceasta, Pavel îi dă un sens mai concret: sfintirea
este starea în care se vor afla credincioşii la revenirea lui Isus (cap. 3:13).
In plus, în capitolul 4, Pavel alege o formă care să sublinieze procesul, nu
rezultatul. El alege un nume de actiune: sfintirea” si nu sfintenia”. Voia
lui Dumnezeu este să ne supunem’ acestui proces (1′ Tes~;oni~eni 4:3).

Pavel nu susţine nicidecum Evanghelia harului ieftin. Celor care sunt
În Hristos li se cere să aibă un anumit comportament. Opusul cuvântului
„sfinţire” este „necurăţie” şi Pavel continuă cu sfatul „să vă feriţi de
curvie”, în limba greacă pomeia, termen care poate Îngloba astăzi tot ce
ţine de pornografie, prostituţie şi orice fel de relaţii intime păcătoase.

Mântuirea este prin harul lui Dumnezeu şi prin credinţă, dar viaţa
crestinului trebuie să fie o continuă crestere o urmărire constantă a
desăvârşirii care ne-a fost promisă În Hrist~s. ‘

Relatia dintre sot si sotie, asa cum a fost rânduită de Dumnezeu este un
dar, o dovadă puternică ti dragostei Sale fată de noi. Oamenii au abuzat de
acest dar atât de mult, încât el a devenit pentru multi o cursă si un motiv de
mare suferinţă şi tristeţe. Ce decizii putem lua pentru a ne proteja de prejudi­
ciile pe care le aduce obuzul?

3. Ce mesaj descoperi În 1 Tesaloniceni 4:4,5? Ce îţi transmite ţie, personal?

Deşi filosofii şi moraliştii despre care am amintit în studiul 3 atacau
multe forme ale exceselor, în societatea păgână de atunci existau puţine
restricţii în această direcţie, dacă nu chiar niciuna. Renumitul orator păgân
Cicero spunea: „Dacă există cineva care crede că tinerilor ar trebui să li
se interzică relaţiile chiar şi cu curtezanele, atunci acela este neîndoielnic
deosebit de auster … , dar concepţia sa este nu numai contrară libertăţii
din această epocă, ci si obiceiurilor strămosilor nostri si concesiilor făcute
de ei. Căci a existat oare vreun timp în care aceasta să ‘nu fi fost o practică
obişnuită? Când a fost învinovăţită? Când a fost interzisă?” – Citat în A.
Malherbe, The Letters to the Thessalonians, The Anchor Bible, voI. 32B

În lumea contemporană, restricţiile de orice tip sunt supărătoare pen­
tru mulţi. Ei consideră că pasaje biblice precum cel pe care îl studiem au
fost relevante pentru timpul şi locul acela. Dar în lumea antică nu existau
mai multe restricţii decât în lumea noastră. Şi probabil că nici societatea
de atunci nu a acceptat mesajul lui Pavel cu mai multă usurintă decât îl
acceptă societatea noastră.

Soluţia pe care o dă Pavel este ca fiecare om „să-şi stăpânească vasul”
(vers. 4). Cuvântul tradus cu „a stăpâni” are în greceşte sensul obişnuit de
„a dobândi”. Sensul expresiei „să-şi dobândească vasul” este neclar. Dacă,
pentru Pavel, cuvântul „vas” are sensul de „femeie” (la data aceea era ades
folosit cu acest sens – vezi 1 Petru 3:7), atunci ideea este că fiecare bărbat
ar trebui să urmeze calea onorabilă a căsătoriei pentru a se feri de promis­
cuitate. Totuşi, în majoritatea traducerilor moderne, cuvântul „vas” este
luat cu sensul de „trup”. În acest caz, expresia „să-şi stăpânească vasul” ar
putea însemna de fapt „să-şi ţină în stăpânire trupul”.

Indiferent de sensul pe care îl dăm acestei expresii, este cert că Pavel
atacă frivolitatea. Creştinii nu trebuie să se poarte ca „neamurile”. Norma
societătii nu trebuie să fie si norma noastră. Relatia intimă dintre un bărbat
şi o femeie este sfântă; ea este pusă deoparte pentru viaţa de căsătorie.
După cum arată Pavel în versetul 6, această relaţie nu poate fi niciodată
una „de ocazie”. Când are loc în afara cadrului stabilit de Dumnezeu, ea
este în mod inevitabil distructivă. Se mai îndoi este cineva de lucrul acesta
când vede în viaţa altora sau în propria viaţă cât de distructivă este folo­
sirea greşită a acestui dar?

4. Citeşte 1 Tesaloniceni 4:6-8. Ce ne spune Pavel despre imoralitate?

Un bărbat i-a spus odată unui pastor: „Când eram tânăr, m-am obişnuit
să cred că sexul şi dragostea sunt acelaşi lucru. Dar, când m-am căsătorit,
am descoperit că relaţiile sexuale premaritale distrug nu numai trupul
(am contractat o boală venerică), ci si mintea. Cu toate că suntem crestini
arnândoi, soţia mea şi cu mine ne c~nfruntăm cu vechile comportamente
şi atitudini pe care le-am adus cu mine în căsătorie.”

Dumnezeu nu a lăsat restricţiile din Biblie pentru a ne lipsi de bucu-­
rie, ci pentru a ne proteja de prejudiciile fizice si emotionale cauzate de
imoralitate. Noi ne impunem anumite restricţii’ pentru că ne gândim la
influenţa pe care o avem asupra altora. Fiecare om este un suflet pentru
care a murit Hristos; nimeni nu trebuie exploatat în nici un fel. Lucrul
acesta este un păcat nu numai faţă de persoana respectivă, ci şi faţă de
Dumnezeu (Geneza 39:9). Purtarea noastră înseamnă nu numai cum ale­
gem să îi tratăm pe alţii, ci şi cum alegem să ÎI tratăm pe Hristos în per-­
soana altora (Matei 25:34-46).

În final, relatiile intime afectează relatia noastră cu Dumnezeu
Păgânii care nu îi cunosc pe Dumnezeu sunt’ înrobiţi de patimi (vers. 5):

Necunoaşterea lui Dumnezeu generează un comportament imoral. Cei
care ignoră învăţăturile Bibliei cu privire la aceste lucruri resping nu
numai învăţăturile, ci şi chemarea lui Dumnezeu şi chiar pe Dumnezeu
Insusi (vers. 8).

Pe de altă parte, atunci când urmăm planul divin, relatia dintre sot si
soţie devine o frumoasă ilustrare a dragostei care se jertfeşte, dragoste
pe care Dumnezeu a manifestat-o faţă de noi prin Hristos (vezi Ioan
13:34,35). Ea este un dar care, atunci când este folosit potrivit cu voinţa
Sa, ne poate descoperi iubirea Sa faţă de noi şi dorinţa Sa de a fi aproape
de noi.

În 1 Tesaloniceni 4:7 ni se spune că Dumnezeu ne-a chemat la sfinţire. Ce
înseamnă pentru tine lucrul acesta? Ce altceva mai putem include aici în afară
de ţinuta morală?

5.Citeşte 1 Tesaloniceni 4:9-12 şi 3:11-13. Ce idei din pasajul anterior reia Pavel aici?

Grecii aveau mai multe cuvinte pentru „dragoste”, iar două dintre ele
se găsesc în Noul Testament. Eros (nu se găseşte în Noul Testament) este
termenul din care provine cuvântul „erotic” şi se referă la dimensiunea
sexuală a dragostei. Agape este forma cea mai utilizată în Noul Testament
şi se referă la dragostea care se jertfeşte. Ea este de multe ori utilizată cu
referire la dragostea lui Hristos pentru noi, aşa cum a fost ea arătată la
cruce.

Un alt cuvânt grecesc pentru dragoste,phiLos, apare în pasajul pe care
îl studiem astăzi. Pavel le reaminteste tesalonicenilor despre „dragostea
frăţească”. În lumea păgână,philad~lphias avea sensul de dragoste pentru
rudele de sânge. Biserica a preluat acest termen şi l-a extins la dragostea
pentru fraţii de credinţă, pentru familia creştină. Acest tip de dragoste
familială este susţinută de Dumnezeu şi este o minune a Sa.

6.Citeste 1 Tesaloniceni 4:11,12. Reformulează În cuvintele tale sfatul dat de Pavel cu privire la viaţa şi activitatea credincioşilor.

Se pare că în biserica din Tesalonic existau câţiva membri leneşi
şi turbulenţi. E posibil ca entuziasmul pentru a doua venire a lui Isus
să-i fi determinat pe unii membri să renunţe la slujbele lor şi să devină
dependenţi de vecinii lor. Însă pentru a fi întotdeauna pregătiţi să dăm
mărturie nu înseamnă că trebuie să fim gălăgioşi, iscoditori sau in activi
la locul de muncă sau între vecini. Unii oameni se vor apropia de biserică
numai în măsura în care îşi vor forma o impresie bună despre comporta-­
mentul crestinilor pe care îi cunosc personal.

Soluţia lui Pavel la problema tesalonicenilor nu este lupta pentru
putere şi influenţă, ci o viaţă liniştită (4:11), în care se ,cuprind preocu-­
parea faţă de treburile personale şi lucrul cu mâinile. In lumea antică,
munca manuală era principalul mijloc de câştigare a existenţei. Astăzi,
probabil că Pavel ar spune cam aşa: „Asigură cele necesare pentru tine şi
pentru familia ta şi pune ceva deoparte pentru a-i ajuta pe cei care sunt
într-adevăr în nevoie.”

Cum putem aplica sfatul lui Pavel la viaţa noastră, la circumstanţele în
care ne găsim?

„Iubirea este un principiu sfânt şi curat, dar pasiune a păcătoasă nu va
admite să fie restrânsă, supusă şi controlată de raţiune. Ea este oarbă faţă
de consecinţe şi nu va gândi de la cauză la efect.” – Ellen G. White, Minte,
caracter şi personalitate, voI. 1, pag. 222

,, este curată si sfântă. Dar patima inimii firesti este cu totul
altceva. Dragostea curată ÎI ~a integra pe Dumnezeu în toate planurile ei
şi va fi în perfectă armonie cu Duhul lui Dumnezeu, pe când patima va fi
încăpăţânată, iute şi iraţională, va sfida toate restricţiile şi va transforma
obiectul ales într-un idol. Cel care are dragostea adevărată va manifesta
în toată purtarea lui harul lui Dumnezeu.” – Idem, The Advent Review and
Sabbath Herald, 25 septembrie 1888

Cei care nu vor să ajungă pradă amăgirilor lui Satana trebuie să-şi
păzească bine intrările sufletului; ei trebuie să se ferească a citi, a vedea
sau a auzi ceva care ar da naştere la gânduri necurate. Mintea nu tre-­
buie lăsată să se oprească la întâmplare asupra oricărui subiect pe care
vrăjmaşul sufletelor l-ar sugera. Inima trebuie să fie în mod credincios
străjuită căci, de nu, răutăţile din afară vor trezi răutăţile dinăuntru şi su-­
fletul va rătăci în întuneric.” – Idem, Faptele apostolilor, pag. 518

Întrebări pentru discuţie

1.În citatul de mai sus, Ellen White vorbeşte despre păzirea „intrărilor
sufletului”. Ce metode concrete putem folosi pentru a păzi aceste
intrări? Cum vom alege activitătile recreative si educative?

2.În 1 Tesaloniceni, Pavel foloseşte în mod fre~vent cuvintele „tot mai
mult” cu referire la dezvoltarea caracterului şi a comportamentului
creştin. Ce poate face biserica pentru a încuraja această dezvoltare?

3.Dacă te-ar ruga un tânăr să îi dai două motive pentru care să aştepte
până la căsătorie pentru a avea relaţii sexuale, ce i-ai spune şi de ce?

Rezumat: În primele 12 versete din capitolul 4, Pavel abordează două
dintre cele mai dificile probleme existente în marea majoritate a biseri­
cilor, mai ales în bisericile de oraş. Sexualitatea este o chestiune foarte
personală, dar pericolele pe care le aduce în biserică sunt nenumărate
atunci când imoralitatea nu este combătută. Tot la fel de importantă este
şi mărturia dată de membrii bisericii prin comportamentul lor în locali­
tatea în care trăiesc şi muncesc. Principiile călăuzitoare oferite de Pavel în
această privinţă sunt la fel de importante astăzi ca şi pe vremea sa.