Grija fata de ccea ce a creat Dumnezeu

Gândul central: Care ar trebui să fie atitudinea creştinilor faţă de me­diu?
Care ar trebui să fie concepţia noastră, a adventiştilor de ziua a şaptea, despre mediu, mai ales dacă ţinem cont de faptul că pământul acesta este corupt, că va continua să fie corupt şi că într-o zi va fi distrus, ars în marele iaz de foc: ” … trupurile cereşti se vor topi de mare căldură şi pământul cu tot ce este pe el va arde” (2 Petru 3:10)? Dacă adăugăm la aceasta îndem­ nul biblic adresat oamenilor de a stăpâni „peste peştii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul şi peste toate târâtoare le care se mişcă pe pământ” (Gen. 1:26), nu este de mirare că nu reuşim uneori să ne dăm seama cum ar trebui să ne raportăm la problemele legate de mediu.

Pe de altă parte, ca administratori ai tuturor darurilor lui Dumnezeu, nu avem noi obligaţia de a avea grijă de pământ? În fond, nu spune Bi­blia că pământul a fost creat de Dumnezeu, care l-a declarat a fi „foarte bun”? Ca popor care transmite mesajul că Dumnezeu este Creatorul (Apoc. 14:6,7), nu ar trebui să avem ceva de spus şi despre modul în care ne purtăm cu ceea ce a creat Dumnezeu?

Săptămâna aceasta, vom studia câteva pasaje biblice care se referă la aceste probleme.

Natura este unul dintre mijloacele prin care Dumnezeu ne descoperă înţelepciunea şi iubirea Sa. Dar, din pricina păcatului omului, şi natura a avut de suferit şi suferă şi acum. Cu toate acestea, noi avem siguranţa că Domnul va reveni curând şi va face toate lucrurile noi, aşa cum a promis.

Lăsând la o parte modul ciudat de a acţiona şi exagerările adepţilor anumitor organizaţii ecologiste sau de apărare a drepturilor animalelor, care ar trebui să fie atitudinea noastră faţă de problemele de mediu?

1.Ce spune Biblia despre soarta finală a pământului? Ce efect are sau ar trebui să aibă această Învăţătură asupra felului În care ne raportăm la mediu? Ce ne spun următoarele texte?
2 Petru 3:10-14; Isaia 51:6; Isaia 65:17; Apocalipsa 21:1

Biblia este mai mult decât clară: pământul acesta este sortit distruge­rii, iar Dumnezeu promite că îl va reface, că îl va re-crea. EI va face „un cer nou şi un pământ nou”. Această Învăţătură nu este nici pe departe o scuză pentru a abuza sau pentru a exploata mediul (după cum vom vedea în studiul de săptămâna aceasta), dar ea ar trebui totuşi să ne ferească şi de greşeala de a face din pământ şi din mediu un idol, cum au făcut unii.

2.Citeşte Romani 1:25,27. Ce principiu important desprindem de aici cu privire la modul În care să ne manifestăm preocuparea şi grija faţă de lucrurile create?

Creştinii nu se închină la idoli cu chip de animale, ca păgânii din vechime, dar ce putem spune despre un creştin care are o preocupare mai mare pentru animale, în general, sau pentru un animal de companie, de exemplu, în dauna grijii pe care ar trebui să o aibă faţă de semeni, faţă de oamenii făcuţi după chipul lui Dumnezeu, şi pe care porunca divină ne cere să-i iubim ca pe noi Înşine?

Noi râdem de extremisti, însă trebuie să fim atenti să nu cădem noi însine în vreuna dintre extreme. ‘Ai cumva această tendinţă? ‘

„Adventiştii de ziua a şaptea cred că omul a fost creat după chipul lui Dumnezeu, reprezentându-L astfel pe Dumnezeu în calitate de adminis­trator al Său, care să stăpânească peste natură cu credincioşie şi în mod productiv.

Din nefericire, corupţia şi exploatarea au pătruns în modul de admi­nistrare a acestui domeniu de responsabilitate a omului. Oamenii participă tot mai mult la distrugerea megalomană a resurselor planetei, urma­rea fiind suferinţa pe scară largă, tulburările din natură şi ameninţarea schimbărilor de climă. Cercetările ştiinţifice trebuie să continue, dar este clar, din dovezile adunate, că emisia tot mai crescută de gaze nocive, subţierea stratului protector de ozon, distrugerea masivă a pădurilor din America şi aşa-numitul efect de seră sunt toate o ameninţare a ecosiste­mului pământului.

Aceste probleme sunt cauzate în mare parte de egoismul omului şi de dorinţa lui de a acumula tot mai mult printr-o producţie tot mai crescută, prin consumul fără limite şi prin epuizarea resurselor neînlocuibile. Cauza crizei ecologice este lăcomia omului şi refuzul lui de a fi un administrator bun şi credincios în limitele stabilite de Dumnezeu la creaţiune.

Adventiştii de ziua a şaptea promovează un stil de viaţă simplu şi să­nătos şi nu sunt adepţii consumerismului fără limită, ai acumulării de bunuri şi ai producerii de deşeuri. Noi facem apel la respect faţă de na­tură, la utilizarea raţională a resurselor pământului, la reevaluarea ne­voilor personale şi la reafirmarea demnităţii vieţii create.” – Comitetul Administrativ Adventist (ADCOM); (material publicat cu ocazia Sesiunii Conferinţei Generale de la Utrecht, Olanda, 29 iunie – 8 iulie 1995)

3.Cum ne ajută textele următoare să înţelegem argumentele pe care se bazează declaratia bisericii? Gen. 1:1,26; 9:7; Ps. 24:1; 100; Iacov 5:1.2,4.5; Evr.1:3.

Dacă am crede că pământul a apărut la întâmplare, că el este rezultatul acţiunii unor forţe reci şi nemiloase, atunci dorinţa de a-I exploata în fo­losul nostru ar fi aproape scuzabilă. Noi însă credem că lumea aceasta e creată şi susţinută de Dumnezeu şi dorinţa noastră este să fim nişte buni administratori ai ei.

Ce efect are egoismul asupra raportării tale la mediu? De ce este greşită afir­maţia: ” Orice aş face eu nu contează, pentru că sunt un singur om „?

Problema mediului şi a grijii faţă de natură nu este abordată În Biblie În mod specific şi direct, ca În cazul altor subiecte. Totuşi Biblia ne oferă principiile pe care să le aplicăm În toate domeniile vieţii, inclusiv În pro­blema atitudinii faţă de mediu.

4.Ce principii ne sunt oferite În Matei 22:37-40? Cum ne influenţează ele atitudinea faţă de problemele ecologice, mai ales ţinând cont de faptul că Întrebuinţarea greşită a mediului poate avea efecte foarte dăunătoare asupra oamenilor?

Încă de la Începutul ei, Biblia ne oferă câteva indicii despre chemarea omului de a fi administrator al lucrurilor pe care Dumnezeu i le-a dat pe pământ. Deşi principiile acestea au fost date Într-un anumit context, nu avem motive să credem că ele nu ar mai fi valabile astăzi.

5.Ce spune Geneza 2:15? Care trebuia să fie atitudinea omului faţă de natură?

Observăm aici o relaţie de reciprocitate. Dumnezeu a creat acest me­diu frumos pentru om şi i l-a oferit În dar. Care trebuia să fie atitudinea lui Adam faţă de Grădina Edenului? EI trebuia să o lucreze şi să o păzească. Cuvântul tradus aici cu „să o păzească” provine din rădăcina cuvântului ebraic smr care are sensul de „a veghea”, „a păstra” sau „a ocroti.” Prin urmare, Încă de la Început, chiar şi În lumea de dinainte de căderea În păcat, Adam era chemat să fie administrator al mediului În care a fost aşezat. Dumnezeu nu i-a spus să ÎI exploateze, să ÎI folosească pentru sco­ purile sale egoiste şi să scoată din el tot ce poate. Dimpotrivă, i s-a spus să lucreze pământul şi să-I protejeze.

Avem motive să credem că acest principiu s-a schimbat? Dacă Adam a primit această Însărcinare În lumea neatinsă de păcat, cu cât mai importantă este buna administrare a pământului În lumea distrusă de păcat!

Eşti familiarizat cu problemele de mediu? Eşti preocupat de ele? Cât de im­portante sunt ele pentru tine? Fii pregătit să-ţi prezinţi răspunsurile la Şcoala de Sabat.

6.Ce adevăr enunţat În Prov. 27:20 influenţează În mod direct Înţelegerea grijii faţă de natura creată de Dumnezeu şi a efectelor exploatării resurselor asupra mediului?
După cum se afirma şi În declaraţia oficială a bisericii, problemele ac­tuale legate de mediu se datorează În parte „egoismului omului şi dorinţei lui de a acumula tot mai mult printr-o producţie tot mai crescută, prin consumul fără limite şi prin epuizarea resurselor neÎnlocuibile”. Cu alte cuvinte, oamenii vor să aibă din ce În ce mai mult şi singurul loc de unde pot să obţină ceea ce Îşi doresc este pământul. Problema nu este folosirea resurselor naturale, ci faptul că omul nu se satură niciodată, oricât de mult ar avea. Când ai Întâlnit ultima oară o persoană care să spună că este multumită cu banii pe care Îi are?
In acest context, Dumnezeu i-a oferit omului darul Sabatului.

7.Citeşte Ex. 20:8-11 şi Neem. 13:16-19. De obicei studiem aceste pasaje În alte contexte, dar să le studiem de data aceasta În contextul efectu­lui benefic pe care ÎI are păzirea Sabatului (prin Încetarea lucrului, a activităţii de câştigare a banilor şi a activităţii profesionale) asupra me­diului.

Sabatul este ziua În care comemorăm faptul că Dumnezeu a creat lumea (iar lucrul acesta ar trebui să fie suficient pentru a ne face conştienţi de modul În care să ne raportăm la ea), dar este şi ziua În care ne oprim din căutarea de a câştiga bani. Când păzim Sabatul, când punem deoparte În mod deliberat a şaptea parte din viaţa noastră, săptămână de săptămână, fără nicio excepţie, ne aducem aminte că viaţa nu înseamnă În primul rând a face bani şi totodată ne ferim de acele ocupaţii care dăunează pământului, atunci când se munceşte exagerat.

Cum te-a ajutat păzirea Sabatului să îţi înfrânezi lăcomia şi dorinţa de a avea mai mult? De câte ori ai fost ispitit să calci Sabatul din dorinţa de câştig?

8.Cine l-a făcut pe om stăpân peste pământ? Gen. 1:26.28

În aceste două versete avem una dintre primele referiri ale Bibliei la modul în care trebuie să se raporteze omul la lumea creată. Citeşte-le cu atenţie şi cu multă rugăciune, studiindu-le în contextul grijii faţă de natură şi al problemelor legate de mediu. Apoi răspunde la următoarele întrebări:

a. Stăpânirea omului asupra pământului era totală sau nu?
b. Ce înseamnă a supune pământul şi a-I stăpâni? Ni se oferă în aceste ver­ sete autorizaţia de a abuza de natură şi de a o distruge?
c. Geneza 1:28 spune că omul trebuia să „umple” pământul. Cum înţelegem acest lucru În contextul modului de raportare a omului la pământ?

Omenirea a primit însărcinarea de a stăpâni pământul sub autoritatea şi îndrumarea Domnului. Faptul că aceste versete au fost date în lumea de dinaintea căderii în păcat, într-o lume fără păcat, moarte şi suferinţă, ne arată că a stăpâni pământul nu Înseamnă a-I exploata În mod agresiv şi a-I devasta, Întrucât astfel de lucruri nu s-ar fi întâmplat Într-o lume fără păcat. Supunerea şi stăpânirea pământului nu presupuneau distrugerea lui.

„La început, Dumnezeu era făcut cunoscut prin toate lucrările crea­ ţiunii. Hristos a fost Acela care a întins cerurile şi a pus temeliile pămân­ tului. Mâna Lui a fost aceea care a aşezat lumile în spaţiu şi a modelat flo­rile câmpului. . El a fost cel care a umplut pământul cu frumuseţe şi văzduhul cu cântece. Şi, pe toate lucrurile de pe pământ, din văzduh şi cer, El a scris mesajul iubirii Tatălui.

Cu toate că păcatul a mânjit opera desăvârşită a lui Dumnezeu, inscripţia încă rămâne. Chiar şi acum, toate lucrurile create proclamă glo­ria Celui Preaînalt. Nu este nimic, în afară de sufletul egoist al omului, care să trăiască pentru sine. Nicio pasăre care spintecă văzduhul, niciun animal care se mişcă pe pământ nu slujeşte decât pentru binele altuia. Nu este nicio frunză a pădurii ori firicel firav de iarbă care să nu aibă de făcut o lucrare. Fiecare copac, arbust şi frunză pulsează acel element al vieţii fără de care nici omul, nici animalele n-ar putea trăi; iar omul şi animalele, la rândullor, slujesc vieţuirii copacului, arbustului şi frunzei. Florile îşi răspândesc parfumul şi Îşi expun frumuseţea pentru fericirea omenirii. Soarele Îşi revarsă lumina pentru a Înveseli nenumăratele lumi. Oceanul, el însuşi sursa tuturor izvoarelor şi fântânilor noastre, primeşte torentele de apă de pe întregul pământ, dar primeşte ca să dea. Aburii care se ridică din adâncul său se transformă şi cad În ploi pentru a uda pământul, făcându-1 să Încolţească şi să odrăslească.” – Eilen G. White, Hristos, Lumina lumii, pag. 20, 21

Întrebări pentru discuţie

– Ce răspuns i-ai da unei persoane care îţi spune: „Dacă Isus vine În curând, de ce trebuie să mai am grijă de natură?”
– Cum putem noi, creştinii, să avem o atitudine echilibrată faţă de pro­blemele de mediu şi să ne ferim de implicarea În mişcările ecologiste extremiste? De ce nu trebuie să ne implicăm În aceste mişcări, mai ales în cele cu un caracter politic pronunţat?
– Discutaţi rezultatele unui studiu despre impactul pe care îl are dieta vegetariană asupra mediului, În comparaţie cu dieta carnată.

Rezumat: Este cert faptul că lumea aceasta va avea În curând un sfârşit şi că nu va dăinui pentru totdeauna. Este adevărat că Isus vine În curând. Totuşi adevărurile acestea nu ne dau dreptul sau autorizaţia de a distruge pământul. Pentru că suntem creştini, ar trebui să avem grijă de lumea pe care Dumnezeu a creat-o pentru noi.